Programul Mişcării Populare critică inconsecvenţa politicienilor şi propune un nou set de valori
0Consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie, Daniel Funeriu, a publicat, duminică, pe blogul său, programul Mişcării Populare, care se formulează pe ideea centrală a absenţei purtătorilor de valori.
În prima parte a programului, sunt criticate inconsecvenţa şi schimbarea permanentă a obiectivelor şi a ţintelor, “sporite de lipsa unui consens naţional asupra unor obiective comun şi de absenţa unui reper la care să se raporteze partidele politice”. În text, se menţionează că, de la aderarea la UE şi la NATO, clasa politică din România a eşuat în a defini şi a urmări obiective naţionale majore.
Mişcarea Populară îşi defineşte identitatea prin apartenenţa la curentul de centru-drapta european. Programul se adresează elitelor societăţii şi exprimă aversiunea faţă de promovarea mediocrităţii.Totodată, se menţionează că nu este urmărită fiscalizarea suplimentară a celor care produc bogăţie.
„Mişcarea Populară este: instrument public al exercitării democraţiei participative, pentru identificarea, selectarea şi promovarea soluţiilor optime şi a oamenilor care le pot pune în aplicare şi care îşi asumă implicarea în modernizarea României. Mişcarea Populară este iniţiată de personalităţi cu o vastă experienţă politică şi viaţa profesională, cu o reputaţie validată prin realizări concrete semnificative. Primul pas este recâştigarea încrederii românilor în ţara lor”, se menţionează în programul postat de Daniel Funeriu pe blogul său.
În a doua parte a textului publicat de Daniel Funeriu pe blog, sunt propuse valorile care susţin programul Mişcării Populare sunt inspirate din creştinism şi din iluminism. Acestea pun accentul pe individ, căruia statul trebuie să îi creeze condiţiile de dezvoltare, dar şi pe societate, care trebuie să asigure protecţia celor slabi de către cei puternici. Programul este împărţit pe 12 domenii de activitate: etica, familia, mediul rural, justitia, economia, administratia, societatea, agricultura, educatia, coeziunea, internetul şi politica externă.