Probleme de memorie. Cîţu se spală pe mâini de toate reformele tergiversate
0Florin Cîţu dă vina exclusiv pe Ludovic Orban privind eşecul începerii reformelor. Premierul a uitat subit că multe dintre acestea sunt tergiversate din momentul în care a devenit şef al Guvernului, el fiind cel care a pasat Parlamentului responsabilitatea pentru ele.
Războiul dintre cei doi candidaţi la şefia PNL, Florin Cîţu (prim-ministru) şi Ludovic Orban (preşedintele Camerei Deputaţilor) a trecut de la atacuri legate de viaţa de partid la reproşuri privind sabotarea guvernării. Astfel, conform liderului de la Palatul Victoria, Orban este responsabil pentru faptul că PNL nu a început marile reforme promise sau unele sunt în stadii incipiente, dar implementarea lor este tergiversată. „Am pierdut din electoratul de dreapta. Am spus că facem reforma administraţiei publice, dar nu am făcut de teamă că vom pierde electoral. Nu am făcut nici reforma salarizării. Nu am făcut reforma companiilor de stat, tot de teamă că pierdem electoral”, a declarat Cîţu în faţa liberalilor din Sectorul 2, cu ocazia alegerilor din această organizaţie.
Însă ceea ce premierul a omis, sau a vrut să uite, este faptul că el a fost unul dintre frânarii reformelor, dacă analizăm cronologic activitatea sa, încă de la preluarea mandatului de ministru al Finanţelor, în octombrie 2019, apoi de prim-ministru, în decembrie 2020. De exemplu, primele discuţii despre reforma administraţiei publice şi salariile bugetarilor au fost în ianuarie 2020, când a afirmat că solidaritatea în ceea ce priveşte diminuările de venituri ar trebui suportate de toţi românii, inclusiv bugetarii. Apoi, Florin Cîţu s-a sucit. Nu a existat nicio diminuare a veniturilor şi nici nu a mai fost ţintită vreo restructurare a aparatului bugetar.
Premierul nu a dat semne că ar vrea o reformare a administraţiei publice, în ciuda faptului că ea devine necesară din cauza problemelor cu care se confruntă unele comunităţi locale, nici după ce a ajuns el şef al Guvernului. Cîţu a recunoscut dimensiunea problemei cu care se confruntă peste o mie de primării, dar aşteaptă rezolvarea de la sine a acesteia. „Sunt 1.250 de unităţi administrativ-teritoriale în România ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decât veniturile proprii sau veniturile totale chiar. Avem clar o problemă. Pot să vă spun că ne uităm şi am văzut propunerea domnului Boc în ce priveşte reorganizarea administrativă. Aş vrea să o facem cumva, să creăm motivaţia să se facă natural, adică să creăm proiecte în jurul cărora aceste unităţi administrativ-teritoriale să se unească”, a declarat Florin Cîţu, în cadrul unei întâlniri cu autorităţile locale din Alba, la jumătatea lunii iunie. Cifra anunţată de Cîţu, raportată la numărul total de localităţi, reprezintă circa 41% din primăriile din ţară. De altfel, potrivit unei analize a „Adevărul”, din cele aproximativ 3.100 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), adică oraşe şi comune, 89 de UAT-uri au sub o mie de locuitori, conform datelor de la ultimul recensământ, cel din 2011.
Abandonarea temei sinecurilor
Tema reducerii numărului de sinecuri din companiile de stat a fost printre obiectivele tergiversate de Guvernul Cîţu, cu toate că subiectul a fost deschis de premier, nu de alt membru al Coaliţiei. Premierul a anunţat în luna iunie, după aproape trei luni de când a promis că adoptă o ordonanţă de urgenţă care să diminueze numărul de funcţii din consiliile de administraţie (CA) sau supraveghere (CS) ale instituţiilor statului, că subiectul va fi tranşat de Parlament, cu toate că în luna martie OUG-ul respectiv „mai aştepta câteva avize”. Pentru că Executivul îşi asumase că rezolvă problema diminuării numărului de sinecuri din companii, proiectul de lege liberal stă ascuns în sertarele comisiilor de specialitate de la venirea la putere a primului guvern PNL, Guvernul Orban. Între timp, reforma companiilor de stat a fost asumată şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aşa că ar trebui să rezolve situaţia până în 2022, dacă guvernanţii nu vor să aibă probleme privind atragerea de bani europeni.
Tăierea sporurilor, din 2022
Guvernul condus de Florin Cîţu s-a dezumflat şi pe subiectul reformei salarizării, prin tăierea sporurilor. După ce în ianuarie şi începutul lunii februarie erau discuţii intense despre modificarea Legii salarizării de către Guvern, fiind realizată chiar o analiză pe această temă, iar Executivul avea pregătită inclusiv tăierea de sporuri bugetare, Coaliţia a dat înapoi. Aşa că discuţia despre sporuri şi reforma salarizării a fost amânată pentru toamna lui 2021, pentru ca eventualele efecte să fie resimţite din 2022.
Tot o problemă legată de venituri a fost şi cea referitoare la legea care interzice cumulul pensie-salariu de la stat. Guvernul a ţinut proiectul de lege pe loc timp de aproape patru luni, până să îl adopte şi să-l trimită Parlamentului la jumătatea lunii iunie. Cum Parlamentul deja a intrat în vacanţă, iar sesiunea ordinară va reîncepe în septembrie, proiectul de lege ar putea fi adoptat, dacă există voinţă politică şi nu mai apar piedici, în această toamnă.