Primul sondaj de opinie după ruperea USL. Cine e de vină
0Cei mai mulţi dintre români (33,4%) cred că ambii lideri, Crin Antonescu şi Victor Ponta, sunt vinovaţi pentru destrămarea USL, arată un sondaj realizat de INSCOP, la comanda ziarului „Adevărul“.
USL nu mai există de aproape două săptămâni, iar Victor Ponta şi Crin Antonescu aruncă vina ruperii alianţei de la unul la altul. Potrivit unui sondaj Inscop, 33,4% din românii cred că Victor Ponta şi Crin Antonescu sunt vinovaţi în egală măsură. Defalcat, 23,4% dintre români cred că de ruptura USL se face vinovat doar Crin Antonescu, în timp ce 17,1% cred că vinovatul pentru ruperea USL este premierul Victor Ponta. 7,7% identifică vinovatul în persoana lui Traian Băsescu, iar 1,3% cred că vinovat este altcineva. „Culpa pentru ruptura USL este relativ egal distribuită cu un uşor plus de vinovăţie atribuită liderului PNL Crin Antonescu, probabil şi în contextul în care decizia finală de ieşire a PNL de la guvernare a aparţinut liberalilor, ostilităţile fiind conduse de preşedintele PNL“, spune Remus Ştefureac, director Inscop.
PNL, mai vinovat ca PSD
Când sunt întrebaţi ce partid va avea cel mai mult de pierdut după ruperea USL, 33,2% dintre români indică ambele formaţiuni. Apoi, luate separat, PNL este văzut marele pierzător. 27,1% afirmă că PNL este partidul care are cel mai mult de pierdut, un răspuns uşor de aşteptat în condiţiile în care liberalii au pierdut practic guvernarea, în timp ce doar 14,3% cred că de pe urma rupturii PSD este partidul care are de pierdut. 10,8% cred că niciunul dintre cele două partide nu are de pierdut.
Românii cred într-o proporţie ceva mai mare că ieşirea PNL de la guvernare a fost mai degrabă o decizie voluntară, impusă din raţiuni politice şi mai puţin o decizie forţată de PSD. 41,6% cred că PNL a dorit să iasă de la guvernare pentru a intra în opoziţie. 28,8% nu sunt de acord cu această idee în timp ce 29,6% nu ştiu sau nu răspund. Pe de altă parte, 40,6% nu cred că PNL a fost dat afară de la guvernare de PSD. Doar 27,5% sunt de acord cu această idee, în timp ce 31,9% nu ştiu sau nu răspund.
Majoritatea populaţiei (57,6%) crede că principala cauză care a dus la ruptura USL este lupta partidelor politice pentru mai multă putere (pentru funcţii). Doar 24% cred că USL s-a rupt ca urmare a conflictului în jurul soluţiilor pentru guvernare ale partidelor componente, motivul oficial fluturat de liderii politici. „Faptul că românii au perceput disputele din USL drept rezultatul unei lupte pentru funcţii explică în bună măsură reacţia severă a populaţiei faţă de factorii politici, măsurată într-o scădere a încrederii în vectorii politici“, mai arată Ştefureac. Totuşi, foarte mulţi dintre români ar fi vrut ca USL să nu se spargă (39%) „chiar dacă PSD şi PNL prezentau candidaţi diferiţi la alegerile prezidenţiale”, în timp ce 35,4% s-au declarat împotriva acestei idei.
Mai mult bine
O parte însemnată a românilor (47%) crede cu USL a făcut şi lucruri bune şi lucruri rele pentru guvernarea ţării. 21,1% cred că USL a făcut mai degrabă lucruri rele, în timp ce numai 17,3% consideră că USL a făcut mai degrabă lucruri bune pentru guvernarea ţării.
Într-o proporţie foarte mare (64,9%), românii sunt de acord cu ideea că „Decât să se certe tot timpul, este mai bine că USL s-a rupt“. 16,2% îşi arată dezacordul cu această idee, în timp ce 18,8% nu ştiu sau nu răspund. „Marea majoritate a populaţiei pare să nu mai tolereze situaţiile de criză politică, chiar şi atunci când este vorba despre păstrarea unui brand politic de mare succes aşa cum a fost USL. Doar 16,2% ar fi preferat păstrarea USL fie şi în condiţii de conflict politic, mult mai puţin decât ponderea electoratului USL raportată la totalul populaţiei”, explică Remus Ştefureac.
Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie - 4 martie 2014. Volumul eşantionului a fost de 1055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
.