Preşedintele CCR: Dacă nu este apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii lipsite de orice valoare şi forţă

Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Valer Dorneanu, afirmă, într-un mesaj transmis de Ziua Constituţiei, că actul fundamental trebuie respectat nu doar în litera, ci şi în spiritul său. „Dacă nu este în mod activ şi efectiv apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii şi norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare şi forţă.”, spune el.

În mesajul transmis de Valer Dorneanu se arată că această zi este aniversată în 8 decembrie, în semn de omagiu adus Constituţiei aprobate prin Referendumul naţional de la 8 decembrie 1991, care a devenit actul fundamental prin care în România s-au pus bazele statului de drept şi ale democraţiei constituţionale. În anul 2003 a fost revizuită, construcţia sa fiind consolidată şi adaptată la evoluţiile statului de drept, ale societăţii şi la noul context euro-atlantic.

„Constituţia reprezintă actul nostru de identitate naţională. Consfinţită prin voinţa suverană a poporului, ea este corpul de principii şi norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităţilor statului şi cetăţenilor săi. Funcţionarea instituţiilor statului, garantarea drepturilor şi libertăţilor individuale şi derularea în ansamblu a întregii vieţi a unei naţiuni îşi au originea în textele înscrise în Constituţie", afirmă Dorneanu.

El adaugă că, de aceea, Constituţia este "cartea sacră a existenţei noastre".

„În orice stat de drept există o relaţie directă între gradul de respectare a Constituţiei şi nivelul de protecţie a tuturor valorilor, principiilor şi drepturilor fundamentale ce guvernează viaţa unei naţiuni. Constituţia trebuie respectată nu doar în litera, ci şi în spiritul ei, destinatarii săi având obligaţia nu doar morală, ci şi constituţională de loialitate constituţională şi interpretare a normelor sale cu bună-credinţă. În aceste condiţii, cuvintele istoricului Nicolae Iorga, rostite în 1937, rămân încă actuale: «Adevărata revoluţie la români va fi respectarea legii şi nu altceva».", mai spune preşedintele Curţii Constituţionale.

Potrivit acestuia, printre "marile valori ale democraţiei contemporane", receptate în Constituţia din 1991, se numără şi instituirea în România a modelului european de control al constituţionalităţii legii, iar astfel a luat fiinţă Curtea Constituţională, "garantul supremaţiei Constituţiei”.

Dorneanu susţine că "locul şi rolul Curţii Constituţionale se disting în arhitectura etatică prin aceea că ea este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, deciziile sale fiind definitive şi general obligatorii", iar Constituţia României este instrumentul de lucru al Curţii Constituţionale, sensul existenţei sale constând în apărarea valorilor fundamentale înscrise în Legea fundamentală.

„Dacă nu este în mod activ şi efectiv apărată, Constituţia riscă să fie redusă la un set de principii şi norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare şi forţă. Iar atunci când Constituţia nu este respectată, sunt puse sub semnul incertitudinii înseşi construcţia democratică a statului şi întreaga sa ordine de drept. Orice popor, pentru a fi puternic, trebuie să îşi iubească şi să îşi apere Constituţia, pentru că aceasta îi aparţine şi îl reprezintă. Curtea Constituţională apără şi preţuieşte Constituţia României şi îi doreşte să se bucure de respectul şi devotamentul autorităţilor române şi ale cetăţenilor ei", consideră Valer Dorneanu.