Preşedintele Băsescu face bilanţul vizitei în America Latină: „Parteneriatul strategic UE-CELAC şi acordul cu Peru vor aduce avantaje României”
0Preşedintele Traian Băsescu a făcut, miercuri, bilanţul vizitei sale în America Latină, întreprinsă cu ocazia summitului UE-CELAC. La aterizarea pe aeroportul "Henri Coandă", şeful statului a explicat atât ce presupune parteneriatul strategic al Uniunii cu statele din America Latină, precum şi ce avantaje rezultă din acordul bilateral încheiat de România cu Peru.
La Santiago şi la Lima am făcut declaraţii legate de cele întâmplate, dar am obligaţia să fac şi de la Bucureşti. Să sintetizez:
În această deplasare am avut două obiective – unul legat de participare la summitul UE-CELAC. CELAC însumează 37 de state din America Latină şi Caraibe şi cel de-al doilea a fost vizita în Peru. În ceea ce priveşte summitul, a fost unul dintre cele mai importante având în vedere efectele pe termen lung ale deciziilor adoptate la acest summit. Santiago a fost o gazdă plăcută, unde au venit 63 de şefi de stat şi de Guvern.
Vrem realizarea unui parteneriat strategic între UE şi CELAC. Cel de-al doilea mesaj e că statele Uniunii au investit 385 de miliarde de euro în statele CELAC, ceea ce înseamnă că sunt principalul investitor în America Latină. Din dezbateri a rezultat faptul că cele 385 de miliarde au fost investite în numai trei ţări: brazilia, Argentina şi Mexic, celelalte state beneficiind mult mai puţin de investiţiile Uniunii.
În anul 2012, cifra comerţului bilateral UE-CELAC s-a ridicat la 202 miliarde de euro reprezentând 6.33% din comerţul exterior al UE şi 15,5% din comerţul exterior al statelor latino-americane.
Voi sublinia elementele importante: declaraţia politică de parteneriat strategic, dar ele se materializează într-un plan de acţiune care are următoarele elemente:
- Cooperare ştiinţifică în cercetare, inovare şi energie – aici se poate da o traduce: transferul de tehnologii, de rezultate ale cercetării către statele CELAC
- Dezvoltarea sustenabilă pe trei coordonate: dezvoltare economică, socială (atingerea prin mpsuri pozitive ale celor mai sărace state ale UE şi CELAC) şi de mediu Despre acordul bilateral România – Peru:
- În ceea ce priveşte vizita bilaterală în Peru vă pot spune că a fost o intuiţie corectă. În această vizită de o zi la Lima am avut întâlniri cu preşedintele republicii Peru, cu preşedintele Parlamentului, căruia i-am şi adresat o invitaţie în România în urma discuţiei cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. M-am întâlnit cu mai mulţi membri ai Guvernului peruan şi am hotărât să punem la punct o comisie mixtă pentru pregătirea unui document în vederea stabilirii unui parteneriat strategic. Al doilea lucru stabilit este că în luna martie – mai va avea loc o vizită a unei delegaţii cu reprezentanţi ai celor mai improtante companii din Peru care are rolul de a promova cunoaşterea potenţialului pe care îl are România în vederea stabilirii unor companii româno-peruane. Peru are 30 de milioane de locuitori şi o creştere economică constantă de câţiva ani care îşi realizează veniturile în primul rând din exporturile materiilor prime. Am constatat dorinţa preşedintelui şi a membrilor Cabinetului de a trece la dezvoltarea unor industrii în vederea satisfacerii nevoii şi cetăţenilor peruani şi a statelor din vecinătate. Infrastructură legislativă este completată de acordul României cu Peru pentru protejarea investiţiilor Între România şi Peru există un acord de cooperare economică şi comercială, iniţiat în 1994 şi revizuit în 2002 Acord cadru de cooperare între Eximbank şi Banca Naţională din Peru Peru are priorităţi în câteva zone: construcţia de microhidrocentrale – deşi Peru are un bazin hidrografic consistent, iar România are o experienţă majoră în acest domeniu – Bistriţa, Argeş. Avem microcentrale peste tot în ţară. Peru sunt interesaţi de proiecte mici de irigaţii în zona rurală – avem expertiză consistentă. Noi nu avem sisteme de irigaţii, pentru că nu am alocat bani, nu pentru că nu ştim cum să le facem Peru este interesat şi de construcţia de vagoane de tren, metrou, marfă. Noi pe toate ştim să le producem Peru există cerere pentru benzi de mineri EI vor nave maritime. Noi avem toată expertiza în acest domeniu Solicitare urgentă pe un program special este legată de nevoia de medicamente generice – fabrica noastră de la Iaşi este printre campionii adaptării la aceste nevoi Case prefabricate şi construcţii metalice Poate vi se pare ciudat că am înşirat această listă, susţinută şi de fiecare ministru în parte. Noi avem industrii care au nevoie de expansiune. Nu o să vă vorbesc despre toate aceste zone, dar aş vrea să vă dau câteva exemple. Industria de material rulant: producem vagoane performante şi de călători şi de marfă, dar nu reuşim să vindem vagoane decât pe ici pe colo către CFR. Oricine a văzut fabrica de vagoane de la Caracal, ar fi impresionat. În Europa foarte mulţi producători se luptă pentru aceste cereri. Până în America Latină, e greu să le trimiţi cu vaporul. Soluţia este compania peruano-română, cu o linie de asamblare în Peru, astfel însemnând locuri de muncă aici şi locuri de muncă acolo plus piaţă de desfacere. Marele companii româneşti, susţinute de Eximbank, vor reuşi să facă linii de asamblare acolo unde e piaţa cu trimiterea pieselor din ţară.Despre raportul MCV:
- Infrastructură legislativă este completată de acordul României cu Peru pentru protejarea investiţiilor
- Între România şi Peru există un acord de cooperare economică şi comercială, iniţiat în 1994 şi revizuit în 2002
- Acord cadru de cooperare între Eximbank şi Banca Naţională din Peru
- Peru are priorităţi în câteva zone: construcţia de microhidrocentrale – deşi Peru are un bazin hidrografic consistent, iar România are o experienţă majoră în acest domeniu – Bistriţa, Argeş. Avem microcentrale peste tot în ţară.
- Peru sunt interesaţi de proiecte mici de irigaţii în zona rurală – avem expertiză consistentă. Noi nu avem sisteme de irigaţii, pentru că nu am alocat bani, nu pentru că nu ştim cum să le facem
- Peru este interesat şi de construcţia de vagoane de tren, metrou, marfă. Noi pe toate ştim să le producem
- Peru există cerere pentru benzi de mineri
- EI vor nave maritime. Noi avem toată expertiza în acest domeniu
- Solicitare urgentă pe un program special este legată de nevoia de medicamente generice – fabrica noastră de la Iaşi este printre campionii adaptării la aceste nevoi
- Case prefabricate şi construcţii metalice
- Poate vi se pare ciudat că am înşirat această listă, susţinută şi de fiecare ministru în parte. Noi avem industrii care au nevoie de expansiune. Nu o să vă vorbesc despre toate aceste zone, dar aş vrea să vă dau câteva exemple. Industria de material rulant: producem vagoane performante şi de călători şi de marfă, dar nu reuşim să vindem vagoane decât pe ici pe colo către CFR. Oricine a văzut fabrica de vagoane de la Caracal, ar fi impresionat. În Europa foarte mulţi producători se luptă pentru aceste cereri. Până în America Latină, e greu să le trimiţi cu vaporul. Soluţia este compania peruano-română, cu o linie de asamblare în Peru, astfel însemnând locuri de muncă aici şi locuri de muncă acolo plus piaţă de desfacere. Marele companii româneşti, susţinute de Eximbank, vor reuşi să facă linii de asamblare acolo unde e piaţa cu trimiterea pieselor din ţară.Despre raportul MCV:
N-aş vrea să fac niciun fel de afirmaţii până nu studiez atent raportul MCV şi declaraţiile purtătorului de cuvânt ale Comisie. Dumneavoastră vreţi ca eu să mă pronunţ pe un dosar. Nu am făcut-o niciodată şi nu o s-o fac nici de dragul dumneavoastră.
Rămâneţi pe adevarul.ro pentru a citi declaraţiile preşedintelui în timp real
Rămâneţi pe adevarul.ro pentru a citi declaraţiile preşedintelui în timp real