Presa spaniolă scrie despre o premieră în Uniunea Europeană: „România numeşte un ministru de etnie romă”
0Presa spaniolă salută numirea noului ministru al Muncii din România şi subliniază că este pentru prima dată când un membru al comunităţii rome obţine o funcţie atât de importantă în guvernul unei ţări membre UE.
Numirea lui Petre-Florin Manole ca ministru al Muncii marchează un moment istoric: este primul rom care ajunge într-o funcție de acest nivel în România și în Uniunea Europeană. Alegerea sa vine într-o perioadă de criză economică și politică, iar semnificația simbolică pentru o comunitate marginalizată de secole este remarcabilă, notează El Pais.
„Petre-Florin Manole este prima persoană de etnie romă care ocupă o funcție de acest rang în istoria României și, de asemenea, în întreaga UE. Doar Macedonia de Nord a numit anterior un rom în funcție înaltă, dar a fost o numire aproape simbolică, fără atribuții reale”, scrie ziarul spaniol, care citează o amintire din copilărie a noului ministru.
„Manole însuși își amintește că, în școală, o profesoară i-a spus că este inteligent, completând cu: «Păcat că ești țigan», termen peiorativ folosit frecvent în România pentru comunitatea romă. «Atunci, singurul meu gând era să studiez și să supraviețuiesc discriminării care încă afectează etnia romă», notează jurnaliştii spanioli.
Cine este Petre-Florin Manole
La 41 de ani, Manole a preluat conducerea ministerului într-un context economic dificil, cu măsuri nepopulare de creștere a TVA-ului și înghețare a pensiilor, adoptate pentru a reduce un deficit public de 9,3%, cel mai mare din UE anul trecut.
„Nu am început să realizez ce înseamnă numirea mea până când am primit felicitări de la persoane cu care am lucrat în ONG-uri în favoarea minorității rome, sau de la persoane anonime care erau mândre de ceea ce am realizat”, le-a povestit la telefon noul ministru al Muncii, într-o pauză între ședințe, adăugând că se consideră „o persoană în căutare permanentă de consens”.
Născut în Slobozia, Petre-Florin Manole provine dintr-o familie de romi care nu vorbește limba romani. Tatăl său, pensionar acum, a lucrat ca muncitor îndiverse locuri după ce a rămas șomer în urma închiderii unei fabrici agroalimentare, iar mama sa a fost croitoreasă și a muncit sezonier în Spania.
Din copilărie, el a înțeles că studiile reprezintă singura cale de a depăși discriminarea. În timp, a activat în societatea civilă prin ONG-urile rome și la Institutul Național pentru Studiul Holocaustului Elie Wiesel, iar apoi s-a implicat treptat în politică.
„Ceea ce m-a durut cel mai mult în cariera mea politică a fost când adversarii din dezbaterile televizate mă atacau pe la spate după ce rămâneau fără argumente; ultima lor linie de atac era chestiunea etnică, deși nu mi-au spus-o niciodată în față”, mărturiseşte politicianul român.
Apreciat pentru asumarea identităţii sale
De asemenea, El Pais îl citează pe Ciprian Necula, sociolog rom și activist pentru drepturile omului, care consideră că Petre-Florin Manole „este primul rom care și-a asumat identitatea și care ajunge într-o funcție extrem de importantă”, sublinind importanța cuvântului „asumat” şi remarcând că „numeroase personalități cu funcții importante refuză să-și dezvăluie originea” din teama de stigmatizare. „Numirea sa reprezintă o ruptură în statu quo-ul unei Românii care a ținut romii în colțul invizibil al democrației”, apreciază Ciprian Necula.
Recensământul din 2021 a înregistrat oficial 569.477 de romi, dintr-o populație totală de 19,1 milioane de locuitori, însă organizațiile neguvernamentale estimează că numărul real ar putea fi de trei ori mai mare.
Cătălina Olteanu, membră a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a declarat că „numirea lui Manole este un pas important pentru întreaga societate, în special pentru minoritatea romă” şi a ţinut să puncteze faptul că Petre-Florin Manole că a fost numit pentru competențele sale, nu pentru etnie.
„A lucrat mulți ani în societatea civilă, ceea ce poate fi un avantaj pentru rezolvarea problemelor delicate, având în vedere că are un minister dificil”. Cu toate acestea, ea se teme că, în cazul unor eșecuri, „societatea va folosi etnia sa pentru a găsi o scuză”.