Premierul sesizează CCR privind moţiunea de cenzură. Ce argumente aduce Florin Cîţu DOCUMENT
0Prim-ministrul Florin Cîţu a atacat la Curtea Constituţională întreaga procedură privind moţiunea de cenzură, fiind considerate probleme de neconstituţionalitate privind iniţierea, depunerea şi comunicarea acesteia. Liderul de la Palatul Victoria cere constatarea existenţei unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament.
„Prezenta cerere este formulată de prim-ministrul României, ca titular al dreptului de sesizare, în temeiul art. 146 lit. e) din Constituţie, pentru a se constata un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, ca autorităţi publice aflate în conflict”, susţine iniţiatorul sesizării.
Premierul Florin Cîţu este de părere că există un cofnlict de natură constituţională între cei doi actori politici. „În opinia noastră, există un conflict în sensul art. 146 lit. e) din Constituţie, întrucât Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a transmis Guvernului României o moţiune de cenzură iniţiată, depusă şi comunicată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 113 alin. (2) din Constituţie, ceea ce se constituie într-o conduită neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă şi care a generat o situaţie conflictuală a cărei origine rezultă chiar din textul constituţional.
Astfel, în prezenta cerere, solicităm instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului”, arată documentul.
Cei care au redactat sesizarea susţin că au tot dreptul să atace la CCR o moţiune de cenzură, deşi tot ei susţin că până acum exista doar posibilitatea unui asemenea demers după ce erau derulate procedurile de demitere a Guvernului.
„În temeiul dispoziţiilor art. 147 lit. l din Constituţie, coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 533/2017, publicată în M. Of. al României nr. 592 din 24 iulie 2017), o moţiune adoptată de Parlament poate fi contestată la Curtea Constituţională. Însă, aceasta ar fi exclusiv o sesizare ex post, doar după adoptarea moţiunii de cenzură, deci după producerea efectelor juridice prin demiterea Guvernului şi care poate fi realizată numai de alte subiecte de sezină, altele decât prim-ministrul în calitate de şef al Guvernului. Aşadar, dacă am accepta ca validă doar această ultimă ipoteză pentru verificarea comportamentului neconstituţional al Parlamentului cu privire la modul în care şi-a realizat competenţa privind iniţierea, depunerea, prezentarea, dezbaterea şi adoptarea unei moţiuni de cenzură, am accepta practic posibilitatea ca Parlamentul să iniţieze şi să adopte cu încălcarea prevederilor constituţionale o moţiune de cenzură, fără ca Guvernul să poată să se apere împotriva comportamentului neconstituţional al Parlamentului nici înainte, nici după adoptarea moţiunii de cenzură, aspect care ar pune sub semnul întrebării atât principiul supremaţiei Constituţiei, cât şi rolul Curţii Constituţionale de a garanta supremaţia Constituţiei, precum şi principiul loialităţii constituţionale în realizarea competenţelor şi în raporturile dintre autorităţile constituţionale”, arată documentul citat.
Autorii sesizării subliniază că sunt suspiciuni privind neconstituţionalitatea „iniţierii, depunerii şi comunicării moţiunii de cenzură”. „Fără a contesta validitatea argumentelor Curţii din Decizia precitată, formulate cu privire la o situaţie de fapt complet diferită de cea care a condus la formularea prezentei cereri, învederăm faptul că premisa esenţială care face imposibilă împiedicarea prezentării şi refuzul de a dezbate o moţiune de cenzură este însăşi constituţionalitatea iniţierii, depunerii şi comunicării moţiunii de cenzură. Aşadar, aceste considerente sunt aplicabile numai atunci când s-a constat valabilitatea semnăturilor iniţiatorilor şi întrunirea numărului minim de semnatari cerut de Constituţie.
Considerăm că într-un stat de drept, nu s-ar putea accepta ca o moţiune de cenzură care este iniţiată, depusă şi comunicată neconstituţional să devină în mod inevitabil şi un act irevocabil, care nu se poate finaliza decât cu supunerea acestuia spre dezbatere şi aprobare în Plenul reunit al celor două Camere. Ar însemna să se admită că o încălcare a Constituţiei ar putea să producă efecte juridice, deşi producerea de efecte juridice ar fi putut fi oprită prin admisibilitatea unei acţiuni în faţa Curţii Constituţionale”, mai susţin juriştii de la Palatul Victoria