Premierul Ilie Bolojan, despre intrarea în recesiune tehnică: „Problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”

După ce Institutul Național de Statistică a confirmat intrarea României în recesiune tehnică la finalul anului 2025, premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj în care critică modul în care au fost utilizate resursele statului în perioada în care la șefia executivului se afla Marcel Ciolacu. Șeful Executivului susține că scăderea economică din ultimele trimestre nu reprezintă o criză structurală, ci „nota de plată” pentru schimbarea radicală a modelului economic, o tranziție de la consumul pe datorie la investiții și producție.

Premierul explică faptul că datele statistice, deși aparent îngrijorătoare, reflectă o corecție necesară. În opinia sa, menținerea vechiului model economic ar fi dus România într-un blocaj total, iar cifrele actuale arată o stabilizare dureroasă, dar sănătoasă pe termen lung.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit șefului executivului, recesiunea tehnică temporară este un efect secundar anticipat.

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”, a adăugat șeful Guvernului.

Bolojan arată cu degetul spre Ciolacu

Pentru a pune în context situația actuală, Ilie Bolojan face o comparație cu anul 2024, atunci când la cârma executivului se afla Marcel Ciolacu. Bolojan atrage atenția că, deși anul a fost marcat de cheltuieli masive, rezultatele economice au fost sub așteptări, iar statisticile revizuite arată că România s-a aflat în recesiune tehnică încă din prima parte a acelui an.

„Pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important să privim anii 2024 și 2025 ca parte a aceluiași proces. Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat”, explică premierul.

Cauza acestui eșec, în opinia lui Bolojan, a fost direcționarea greșită a banilor. Fondurile nu au mers către dezvoltare, ci s-au scurs către importuri și acoperirea inflației.

„O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, a precizat Bolojan.

„În iulie 2025 a început relansarea”

Premierul identifică mijlocul anului 2025 ca momentul în care s-a tras frâna de urgență. Măsurile de corecție fiscală aplicate din luna iulie, care au presupus o ajustare dură de 1% din PIB, au oprit derapajul, chiar dacă au generat costuri sociale.

„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”, a spus oficialul.

Concluzia pe care o trage Ilie Bolojan este că problema României nu a fost lipsa resurselor financiare, ci risipa lor.

„Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a conchis premierul.

România a intrat oficial în recesiune tehnică

Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul 4 din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%. 

De asemenea, INS a rectificat semnificativ datele anunțate anterior, cu scăderi de -0,4% pe primele două trimestre ale anului 2024, fiind înregistrată și în acea perioadă recesiune tehnică. De asemenea, primul trimestru al anului 2025, anunțat inițial cu o creștere de 0,1%, a fost rectificat la -0,6%.