PNRR devine principalul criteriu de evaluare a miniștrilor și ar putea plăti „inclusiv cu funcția” dacă nu apar progrese
0Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi miniștrii că ar putea plăti „inclusiv cu funcția” dacă nu apar progrese consistente la capitolul realizării reformelor din Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR).
Premierul a declarat la începutul ședinței de guvern că realizarea reformelor din Planul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR) devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor.
„Prioritatea ultimelor zile a fost să recalibrăm eforturile pentru a recupera toate întârzierile din PNRR. Am agreat soluția alături de experții europeni, urmează întâlnirile cu coordonatorii de reforme ca să maximizăm șansele finalizării fiecărei investiții importante din acest program”, a arătat premierul.
El a menționat că nu va ezita să ia măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile următoare.
„Vreau să anunț că realizarea reformelor din PNRR devine principalul criteriu de evaluare a activității miniștrilor. Nu voi ezita să iau măsuri severe unde nu apar progrese consistente în lunile următoare. Cine nu poate ține ritmul va plăti, inclusiv cu funcția” a adăugat prim-ministrul.
Miercuri, Ciolacu a declarat că România are de recuperat decalajele din PNRR, și că discuții între miniștri și reprezentanții entităților care gestionează proiecte finanțate din PNRR ar urma să aibă loc la finalul lunii februarie.
„Dezvoltarea României depinde și de modul în care ne mobilizăm să atragem banii care ne-au fost alocați de la bugetul Uniunii Europene și să recuperăm în perioada următoare decalajul mare pe care îl înregistrăm în implementarea PNRR. Iar anii 2025 și 2026 sunt definitorii pentru atingerea acestor obiective, dacă dorim și să putem adera în 2026, așa cum ne-am propus, la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, în termeni de jaloane şi ţinte, România a îndeplinit doar 14% din ceea ce și-a asuant, „cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene)”:
„Asta înseamnă că ritmul de absorbţie şi implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv", a subliniat Cristian Popa.