PNL cere Comisie de anchetă pentru verificarea banilor din Fondul de Rezervă al Guvernului: „Au fost folosiţi ca mită electorală“

PNL a depus ieri, la Parlament, solicitarea de înfiinţare a unei comisii de anchetă pentru verificarea modului în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară. Liberalii acuză că premierul Victor Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea au folosit banii din Fondul de rezervă pentru finanţarea campaniei electorale şi ca mită electorală pentru primarii traseişti.

„PNL a depus solicitarea pentru înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru verificarea modului în care a fost utilizat Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Primului Ministru în anii 2013 şi 2014. Partidul Naţional Liberal atrage atenţia asupra gravelor nereguli în ceea ce priveşte modul de cheltuire a banilor publici din Fondul de Rezervă al Primului Ministru şi consideră că este inacceptabil ca fondurile publice să fie folosite pentru interesele personale ale PSD, în frunte cu Prim-ministrul Victor Ponta şi Viceprim-ministrul Liviu Dragnea“, se arată într-un comunicat al PNL.

Liberalii îi acuză pe şefii Guvernului că au comis mai multe ilegalităţi privind gestionarea banilor din Fondul de rezervă. „Astfel, folosirea banilor din Fondul de Rezervă al Guvernului ca mită electorală pentru trecerea primarilor la PSD şi ca principală sursă de finanţare a campaniei electorale a lui Victor Ponta reprezintă un abuz în serviciu, fapt pentru care se impune de urgenţă o verificare amănunţită de către Parlament a modului în care Guvernul PSD s-a folosit de banii publici pentru interesele de partid. Guvernul, în frunte cu Primul Ministru, a comis o gravă discriminare la adresa cetăţenilor, având în vedere că doar locuitorii din localităţile conduse de primari PSD şi, mai ales, de primarii care au migrat în PSD, au beneficiat de investiţii publice şi de o îmbunătăţire a nivelului de trai“, mai arată liberalii.

PNL cere înfiinţarea unei Comisii de anchetă parlamentară pentru:
- verificarea fundamentărilor prin care s-a aprobat alimentarea, cu prilejul rectificărilor bugetare, a Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în anii 2013 şi 2014;
- verificarea respectării art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, în anii 2013 şi 2014, care prevede, printre altele, faptul că alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, după caz.- verificarea modului în care s-au finanţat, în cursul anului 2014, obiectivele de investiţii realizate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28 din 10 aprilie 2013, pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, şi dacă s-a respectat art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice;
- verificarea eficienţei şi eficacităţii utilizării sumelor transferate de către principalii beneficiari ai Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, în anii 2013 şi 2014;
- analiza modului în care alocările de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului au fost realizate, respectând criteriile transparenţei.

Ponta şi Dragnea ar putea fi chemaţi

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, „în condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare“.

La cererea a minimum 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă. „În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei“, se mai arată în Regulament.

Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaţilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.

„Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaţilor şi cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligaţia să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluţiei, conducerea Camerei Deputaţilor privind soluţiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaţilor informarea autorităţilor sesizate“, mai prevede Regulamentul Camerei inferioare.