Pavel Popescu: UE trebuie să colaboreze mai mult cu NATO pentru a contracara ameninţările hibride de tipul celor cu care se confruntă Polonia şi Lituania

Aflat la Washington, în cadrul Forumului Parlamentar Transatlantic, Pavel Popescu, vicepreşedinte PNL şi liderul filialei Sector 4, susţine că Uniunea Europeană trebuie să colaboreze strâns cu NATO pentru a combate „atacurile hibride la graniţă”, aşa cum se întâmplă în Polonia şi Lituania.

„Polonia şi Lituania au fost în ultimele săptămâni ţinta unui atac hibrid din partea Rusiei care se foloseşte de migranţii ilegali pentru a destabiliza şi pentru a şantaja democraţiile euro-atlantice. Putin şi Lukaşenko au orchestrat un aşa-zis trafic de migranţi, în realitate oameni nefericiţi transportaţi din Asia şi Africa la graniţele UE şi forţaţi să trăiască în corturi la graniţa cu Polonia şi chiar să ia cu asalt frontiera păzită de grănicerii polonezi. Aceşti oameni au fost aduşi cu promisiunea mincinoasă că vor fi ajutaţi să intre în spaţiul european”, a transmis vice-preşedintele liberal Pavel Popescu. 

Popescu arată că în actualul context internaţional complicat este nevoie de o colaborare mai bună între Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică, deoarece aceasta din urmă deţine capabilităţile necesare pentru a lupta cu această ameninţare hibridă. 

„În astfel de situaţii, fie că discutăm de atacuri hibride la graniţă, fie că discutăm de atacuri cibernetice, statele membre UE care sunt şi membre NATO (şi aceasta este situaţia pe flancul de est al lumii euro-atlantice) se poate invoca articolul 4 din Tratatul Alianţei. Conform acestui articol, orice membru al Alianţei poate solicita consultări cu ceilalţi membri, iar rezultatul poate fi inclusiv invocarea articolului 5 din Tratat”, a explicat Popescu.

Lideul PNL este de părere că a venit timpul ca statele de pe flancul estic al NATO să preia iniţiativa strategică atât în cadrul NATO cât şi în cadrul formatului B9. 

„Este interesul nostru ca la astfel de ameninţări să avem un răspuns mult mai puternic care să-i descurajeze pe duşmanii noştri. În istorie niciun stat nu a îndrăznit să testeze capacitatea Alianţei şi este evident că implicarea NATO în astfel de chestiuni va aduce un grad mai ridicat de securitate pentru toate ţările aflate pe flancul de est. Pe lângă colaborarea dintre NATO şi UE, ţările din est au şi opţiunea de a grăbi consolidarea formatului B9, o alianţă formată  de democraţiile din centrul şi estul Europei, sub egida SUA, care îşi propune să consolideze securitatea în regiune. Extinderea formatului B9 va consolida factorul de descurajare şi cel de apărare”, a explicat Popescu. 

Pavel Popescu se află la Washington, la Forumul Parlamentar Transatlantic şi urmează să fie expert-speaker la forumul Parlamentar Intelligence Security Forum.

Liderii Uniunii Europene (UE) şi NATO s-au angajat duminică, în cadrul unei vizite în Lituania, la o cooperare mai mare împotriva ameninţărilor hibride, în contextul traficului de migranţi orchestrat de dictatorul belarus Aleksandr Lukaşenko împotriva UE şi de mobilizarea militară masivă a Rusiei la graniţa cu Ucraina. 

Mii de persoane, originare mai ales din Orientul Mijlociu, au venit în ultimele luni în Belarus cu promisiunea că vor pleca de aici mai uşor în Uniunea Europeană.

Atât Lituania, cât şi Polonia au anunţat că ar putea invoca Articolul 4 al NATO, care prevede că fiecare stat membru poate cere o reuniune a acestei organizaţii militare, în vederea unor consultări, atunci când consideră că securitatea sau independenţa îi sunt ameninţate.