Orban a transmis CCR un punct de vedere în care solicită respingerea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict pe tema moţiunii de cenzură

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PNL Ludovic Orban transmite CCR un punct de vedere în care cere respingerea sesizării, pe motiv că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament. El spune că Parlamentul este criticat pentru că a acţionat „cu bună-credinţă şi în spiritul principiului loialităţii Constituţionale”.

„Apreciem că cererea de soluţionare a pretinsului conflict juridic de natură constituţională este inadmisibilă deoarece aceasta nu prezintă instanţei de contencios constituţional un fapt circumscris acestei căi de control al constituţionalităţii întrucât Parlamentul României şi Guvernul României nu se află într-o stare de conflict instituţional în care una dintre părţi „să îşi aroge puteri, atribuţii sau competenţe delegate altor autorităţi publice prin actul fundamental, fie să îşi decline competenţe prin omisiune, fie să refuze îndeplinirea anumitor acte obligatorii pentru aceasta”, ci din contră, Parlamentul, criticat în prezenta speţă, a acţionat cu bună-credinţă şi în spiritul principiului loialităţii constituţionale, acţionând activ să dea eficienţă prevederilor constituţionale şi regulamentare, în ciuda impedimentelor obiective intervenite, după cum vom reliefa în cadrul analizei detaliate a argumentelor autorilor cererii de soluţionare a pretinsului conflict de natură constituţională”, transmite Ludovic Orban în punctul de vedere pentru CCR privins sesizarea Guvernului asupra moţiunii de cenzură. 

Potrivit sursei citate, preşedintele Camerei Deputaţilor explică faptul că adoptare a unei moţiuni de cenzură nu reprezintă „un temei pentru determinarea unui conflict juridic”. 

„Totodată, inadmisibilitatea acestui demers este susţinută şi de natura obiectului criticii autorului, acesta realizând în realitate o veritabilă critică a procedurii, aflate desfăşurare, de adoptare a unei moţiuni de cenzură, ceea ce reprezintă conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale apanajul unui alt mijloc de control al constituţionalităţii, şi nu un temei pentru determinarea unui conflict juridic de natură constituţională în lipsa existenţei unui blocaj instituţional între cele două părţi după cum am arătat anterior şi vom detalia în continuare”, mai arată sursa citată. 

Liderul a mai explicat că în Avizul său, Comisia de la Venţia a arătat că CCR >>nu este un organ de mediere între puterile statului, însărcinat cu aplanarea disputelor lor şi cu găsirea unor soluţii „politice”<<.

Tot cu privire la această atribuţie a forului constituţional, şi Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia a consemnat în avizul său că, deşi o astfel de prevedere constituţională este un progres al statului de drept, Curtea Constituţională nu este un organ de mediere între puterile statului, însărcinat cu aplanarea disputelor lor şi cu găsirea unor soluţii „politice” pentru diferendele lor. Încercând să realizeze o clarificare a sintagmei „conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice”, Comisia de la Veneţia a precizat că poate fi vorba despre conflicte de competenţă, pozitive sau negative, apărute într-un caz concret