Opoziţia, redusă la tăcere de USL. ARD depinde de Dan Diaconescu pentru a ţine piept „tăvălugului“ USL
0Majoritatea parlamentară covârşitoare pe care a strâns-o USL va lăsa opoziţia din Parlament fără drept la replică. Principalul partid de opoziţie, ARD, nu va avea instrumentele necesare să contracareze anumite legi ale USL decât în alianţă cu PPDD şi ar avea nevoie de UDMR pentru a fi sigur de reuşită. Dacă UDMR va intra în alianţă cu USL, situaţia opoziţiei va fi şi mai complicată.
Principala armă a opoziţiei, moţiunea de cenzură ar fi practic anihilată de majoritatea celor din USL. Aici avem două scenarii în care o lege USL poate fi atacată.
Pentru a înainta o moţiune de cenzură este nevoie de o pătrime din numărul senatorilor şi deputaţilor.
ARD nu se poate gândi sub nicio formă să iniţieze o moţiune de cenzură în nume propriu. O pătrime de numărul senatorilor şi deputaţilor înseamnă minim 147 de parlamentari, ori ARD are un total de 80. Singura şansă pentru PDL de a depune moţiune de cenzură ar fi să se alieze cu PP-DD. PDL ar mai avea nevoie de 67 de voturi, iar PP-DD are 68 de parlamentari. Moţiunea de cenzură ar putea fi iniţiată la limită, iar în acest scenariu opoziţia ar trebui să funcţioneze ca un bloc politic etanş.
Al doilea scenariu este cel în care UDMR nu intră în alianţă cu USL. Peste cei 147 de parlamentari ai ARD şi PPDD s-ar adăuga încă 27 din partea maghiarilor. Acest scor ar permite o marjă de eroare mai mare, iar moţiunea ar avea şanse reale să fie depusă.
Chiar dacă opoziţia se va mobiliza puternic pentru a depune o moţiune de cenzură, aceasta este greu de adoptat. Pentru a trece o moţiune este nevoie de o majoritate de 50 plus 1%, adică cel puţin 295 de voturi. În scenariul cel mai optimist, cu UDMR în opoziţie, tot s-ar aduna cel mult 174, iar până la 295 este cale lungă.
Opoziţia nu poate lăsa Parlamentul fără cvorum
O altă armă care va lipsi din arsenalul viitoarei opoziţii este lipsa cvorumului. Dacă partidele aflate în opoziţie doresc să boicoteze lucrările Parlamentului, nu o pot face. Chiar dacă pleacă toţi senatorii şi deputaţii din sală, iar cei de la USL sunt prezenţi, şedinţa va beneficia de cvorum. Pentru cvorum, în plenul reunit este nevoie de 50 plus 1 din numărul total de senatori şi deputaţi, adică 295, ori USL are 395 de parlamentari.
ARD nu va putea ataca nici legile de la Senat, pentru că nu are nici în acest caz voturile necesare, adică 25. PDL dispune doar de 24 de senatori.
Ce arme are la dispoziţie opoziţia
Singurele arme care au rămas Opoziţiei sunt atacul legilor la Curtea Constituţională şi iniţierea moţiunilor simple.
”Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Moţiunea poate fi initiată de cel puţin 50 de deputaţi”, se prevede în regulamentul Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Pentru a ataca o lege la CCR este nevoie de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori. În acest caz, ARD poate ataca legile la Curtea Constituţională, dar numai prin intermediul Camerei Deputaţilor. La Senat nu au numărul necesar.
Despre funcţii de conducere la nivel parlamentar, ARD sau PPDD nici nu se pot vorbi. Ei vor obţine doar funcţii în cadrul Birourilor Permanente şi în cadrul Comisiilor, dar vor fi minoritari în toate aceste structuri. Preşedinţa Camerei Deputaţilor şi Senatului vor aparţine USL, cel mai probabil funcţiile le vor reveni lui Valeriu zgonea şi Crin Antonescu.
În urma scrutinului din 9 decembrie USL a obţinut 395 de mandate, ARD - 80, PPDD - 68, UDMR - 27, iar minorităţile naţionale -18, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare, comunicate de BEC.
Astfel, din 394 mandate la Camera Deputaţilor, USL a obţinut 273, ARD - 56, PPDD - 47, UDMR - 18. Acestora li se adaugă 18 mandate de deputat, ale organizaţiilor minorităţilor naţionale.