Olanda ține România în șah privind intrarea în Schengen

Premierul Olandei susține că țara sa nu se opune primirii României în Schengen, acceptarea fiind condiționată de mai multe evaluări ale CE, care să arate că România a bifat toate reformele, inclusiv privind statul de drept.

Premierul olandez Mark Rutte a precizat, cu prilejul vizitei sale la Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, judeţul Braşov, unde sunt dislocați inclusiv militari din Țările de Jos, că statul pe care îl reprezintă nu se opune primirii în Schengen a României, dar că vrea să se asigure că îndeplinește toate condițiile.

„E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează acum. Olanda nu se opune aderării României la Schengen. De aceea am menționat MCV-ul (n.r. – Mecanismul de Cooperare și Verificare). Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuți pași înainte”, a declarat premierul olandez, care nu a vrut să dea vreun termen privind momentul când România ar putea fi primită în Schengen. De asemenea, Rutte a punctat faptul că toate țările care îndeplinesc condițiile vor fi primite fără probleme.

Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă au avut declarații care s-au concentrat pe ideea primirii în Schengen, în încercarea exprimării unui răspuns cât mai clar al olandezului. „Am discutat cu domnul premier şi despre aşteptarea legitimă a României de a adera la Spaţiul Schengen. Am reiterat toate argumentele că aderarea noastră este nu doar necesară, ci şi extrem de oportună. România acţionează deja ca un membru de facto pentru protecţia acestui Spaţiu. Suntem parte integrantă a reformei în Spaţiul Schengen. Aderarea României va contribui la securitatea şi consolidarea Spaţiului Schengen. Sperăm să se întrunească în cel mai scurt timp condiţiile politice pentru aderarea României la Schengen”, a afirmat Iohannis.

Ciucă și sublinierea beneficiilor economice

La rândul său, Nicolae Ciucă a vorbit tot în termeni de utilitate a primirii României în Schengen. „Această vibrantă cooperare la nivelul sectorului de afaceri mă determină să punctez beneficiul direct pe care aderarea României la Schengen îl poate aduce pentru economia olandeză. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne se vor reduce semnificativ costurile transportatorilor şi, în egală măsură, efectele negative ale întârzierilor pentru pieţe şi lanţuri valorice”, a subliniat liderul de la Palatul Victoria.

Klaus Iohannis a precizat că Guvernul României nu are un termen propus, ci are ca obiectiv primirea. „Eu nu am dat niciun termen-limită, pentru că obiectivul național nu e de a fi un vot până la data X, ci să fim primiți în Schengen”, a precizat șeful statului.

Întrebat de situaţia în care România nu va reuși să fie primită până la finalul anului dacă acest lucru va da apă la moară curentelor eurosceptice, șeful statului a subliniat: „Un eșec în acest obiectiv național, probabil va duce la creșterea eurosceptismului în România, Dar e o variantă ipotetică, pentru că noi nu calculăm varianta eșecului”, a evidențiat Klaus Iohannis.

Presiune pe Consiliul UE

Siegfried Mureșan (PNL), vicepreședinte al Partidului Popular European, a anunțat că în textul de rezoluție pe care Parlamentul European îl va vota săptămâna viitoare a fost inclusă solicitarea de primire a României și Bulgariei în Schengen până la finalul acestui an, cerere adresată Consiliului Uniunii Europene, fiind un larg consens în Legislativul european pe această speță.

„În urma negocierilor dintre Grupul PPE și celelalte grupuri politice din Parlamentul European, proiectul de rezoluție ce va fi supus la vot săptămâna viitoare cuprinde solicitarea ca România și Bulgaria să primească aprobarea de a intra în spațiul Schengen până la finalul acestui an”, a subliniat Mureșan.