Oficial. Decontarea transportului pentru angajații din primăriile de comune, adoptată

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care prevede posibilitatea decontării, de la 1 ianuarie 2024, prin decizia Consiliului Local, a cheltuielilor de transport a funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarilor și instituțiilor de interes local.

Proiectul de lege a fost adoptat de deputați cu 185 de voturi „pentru” și 89 „împotrivă”.

Proiectul modifică și completează Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Mai exact, prin adoptarea legii angajații din primăriile de comune și cei din instituțiile și serviciile publice de interes local pot să-și deconteze cheltuielile de transport între localitatea de domiciliu sau de reședință până la cea unde au locul de muncă.

„Pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale 'Administraţie' din aparatul de specialitate al primarilor comunelor şi al instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, înfiinţate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea consiliilor locale din comune, posibilitatea decontării contravalorii cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu/reşedinţă şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora se stabileşte prin hotărâre a consiliului local", prevede proiectul, potrivit sursei citate.

Stabilirea contravalorii cheltuielilor de transport se va realiza de către ordonatorul de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. Totodată, modalitatea de decontare a cheltuielilor de transport se va stabili printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării.

Proiectul de lege a fost depus de aleși ai PNL, PSD și UDMR, deci toate partidele guvernării.

Pe contrasens cu reformele

Coaliția a adoptat în urmă cu două săptămâni un proiect de lege, la nivelul Camerei Deputaților, prin care nu doar că stabilește noi pensii de serviciu, ci le-a gândit și într-o formă nepotrivită, care se bate cap în cap cu reforma asumată în PNRR.

Mai precis, personalul Curții Constituționale să beneficieze de pensii speciale după 25 de ani de activitate, din care 10 la CCR, fiind în cuantum de „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.

Pe lângă faptul că ar fi o pensie specială nouă, aceasta nu ține cont nici de filosofia reformei, unde era evitată raportarea la ultima lună de activitate, pentru că era o obișnuință a acordării de sporuri, pentru o pensie mai generoasă. Așa că raportarea era la 12 luni consecutive din ultimii 10 ani. Încă mai e timp ca Puterea să corecteze proiectul, pentru că forul decizional e Senatul. 

Mai mult, tot la Camera Deputaților, Puterea a încercat printr-un artificiu legislativ acordarea de pensii speciale celor de la Consiliul Legislativ. Proiectul a fost respins, după ce PNL s-a abținut, dar nu din cauza acestor venituri, ci din cauza aspectelor legate de durata mandatelor celor din conducerea Consiliului Legislativ.