Noi tensiuni în Comisia Iordache. Steluţa Cătăniciu, către liberali: Sunteţi penibili. Procedura numirii procurorilor-şefi, amânată pentru vineri
0Comisia specială privind modificarea legilor justiţiei, cunoscută drept Comisia Iordache, continuă, azi, dezbaterile pe aceste iniţitive legislative, fiind discutată procedura de numire a procurorilor-şefi. Astfel, aleşii vor decide dacă îl elimină sau nu pe preşedintele Klaus Iohannis din această procedură.
UPDATE 15.50 Au abrogate, la iniţiativa majorităţii parlamentare, alineatele 11 şi 12 ale articolului 33, care prevăd că preşedintele poate refuza numirea în magistratură a unor foşti magistraţi, o prevedere similară cu modificare de la articlul 31. Mai precis, e vorba de vorba de „foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani“.
UPDATE Au fost reluate lucrările comisiei. Senatorul George Dircă le-a citit colegilor săi din comisie o decizie CCR din 2005 prin care instituţia preciza faptul că e perfect normal ca preşedintele să poate refuza, cel puţin o dată, numirea procurorilor şi judecătorilor. La acea vreme, printr-o sesizare la CCR, social-democraţii Valer Dorneanu, Eugen Nicolicea şi Florin Iordache încercaseră să-l lase fără această competenţă pe preşedintele României.
UPDATE Comisia a luat o pauză de trei ore. Aceasta îşi va relua activitatea după ce este dezbătută şi votată moţiunea de cenzură.
UPDATE S-a adoptat abrogarea articolului 31, alineatul (3). Preşedintele nu mai poate refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, după ce aceştia au absolvit examenul de capacitate. Propunerea, venită de la UNJR, a fost votată de PSD-ALDE-UDMR. Iniţial, PSD a propus ca preşedintele poate refuza o dată, dar să o facă motivat.
UPDATE Ziua a doua a dezbaterilor pe legile Justiţiei începe cu noi dispute. Liberalii au revenit la dezbateri şi au solicitat ca amendamentele respinse ieri, atunci când ei s-au retras de la lucrări, să fie reluate. Această propunere i-a nemulţumit pe mai mulţi senatori şi deputaţi, iar Steluţa Cătăniciu de la ALDE i-a numit „penibili” pe cei de la PNL.
Dezbaterile finale ale Comisiei speciale privind modificarea legilor justiţiei au început, luni, cu un scandal în toată regula între reprezentanţii majorităţii PSD-ALDE şi cei ai Opoziţiei, adică PNL şi USR, după ce Florin Iordache, preşedintele comisiei, s-a opus sesizării Comisiei de la Veneţia pentru un punct de vedere pe iniţiative.
În prima zi s-au votat modificări asupra proiectelor legilor Justiţiei, aleşii majorităţii realizând schimbări pe Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Concret, judecătorii şi procurorii vor fi obligaţi să se abţină de la manifestări sau exprimări defăimătoare faţă de Parlament sau Guvern, potrivit amendamentului depus de deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu şi adoptat de comisie.
Un alt amendament la Legea privind statutul judecătorilor si procurorilor prevede ca, prin derogare de la orice lege în vigoare, toate informaţiile care privesc Justiţia co-semnate de CSAT sau serviciile de informaţii devin informaţii de interes public.
Mai mult, a fost introdus un amendament, la propunerea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, prin care se introduce obligativitatea pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRi şi SIE, nu doar CSAT.