Modificările concrete ale pensiilor speciale, lăsate pe ultima sută de metri. Cum arată calendarul pentru adoptare
0Coaliția a agreat modificările pe care le vor face la legea pensiilor speciale, fiind decizii legate de interzicerea cumulării lor, un sistem de impozitare progresiv și de modul de actualizare a acestor venituri, însă forma finală va fi gata doar marți dimineață.
Liderii Coaliției, reuniți duminică seară, au convenit mai multe modificări pe care să le facă la proiectul privind pensiile speciale și care ar trebui să fie transpuse în amendamente de colegii din Parlament.
Potrivit informațiilor „Adevărul”, un aspect agreat la unison de partidele Coaliției este că nu va mai fi permisă cumularea de pensii speciale. De exemplu, sunt cazuri de foști parlamentari care iau pensie și de la CCR, și de la fostul loc de muncă. Într-o asemenea situație este Marian Enache, președintele CCR, dar și fostul șef al instituției, Valer Dorneanu. Alții cumulau pensiile de parlamentari cu cele de foști diplomați, cum e cazul lui Teodor Meleșcanu.
Un al doilea principiu agreat este introducerea unui impozit de până la 15%. Mai precis, aleșii încă negociază impozitarea progresivă, o primă variantă fiind 0% impozit pe pensiile până la 2.000 de lei, 10% până la nivelul salariului mediu brut (6.789 de lei), iar 15% pentru venituri care depășesc salariul mediu brut.
Intervenție la militari și la magistrați
Tot pe intervenția privind baza pensiei, în cazul militarilor ar urma să fie eliminate mai multe sporuri care intrau în formula de calcul la stabilirea venitului odată cu pensionarea. Surse din Coaliție susțin că ar fi vorba de eliminarea a patru sporuri. Nu în ultimul rând, pensiile magistraților ar urma să fie indexate cu rata inflației, cum se întâmplă cu pensiile obișnuite, nu cu salariile în plată, unde măririle sunt mai consistente și frecvente.
La dezbaterile de la două dintre comisiile de specialitate – Muncă și Juridică –, de luni, nu s-a intrat deloc pe fondul problemei, pentru că nu erau venite indicațiile grupului de specialitate al coaliției. Surse din Coaliție au precizat pentru „Adevărul” că de forma finală a amendamentelor care vor fi discutate marți sunt responsabili aleșii Coaliției din comisiile de specialitate, ei primind doar prevederile generale pe care ar trebui să le conțină legea.
Dezbateri generale, cu interes doar pentru Opoziție
Deși la începutul ședinței, Ion Rotaru, șeful Comisiei de Muncă din Senat, puncta faptul că va fi o discuție generală, în timpul derulării dezbaterilor, cuvântul a fost aproape majoritar de la aleșii Opoziției (USR și REPER). Singura intervenție a unui ales al Puterii a fost cea a lui Virgil Guran, senator PNL, care a ținut să sublinieze că pensiile militarilor sunt de serviciu, nu speciale. Mai mult, vicepreședintele PNL pe probleme de apărare a precizat că inclusiv banii pentru plata acestor pensii provin de la bugetul Ministerului Apărării, nu din cel al asigurărilor sociale.
Niciunul dintre secretarii de stat prezenți la ședință, Florin Dobrescu (Muncă), Adrian Voican (Interne) și Mihai Pașca (Justiție) nu a vrut să comenteze problematica pensiilor speciale, limitându-se la a spune că susțin proiectul în forma trimisă de Guvern, iar asupra noilor amendamente se vor pronunța marți dimineață, după ce le vor consulta. Raportul pe proiect ar urma să fie dat marți, iar inițiativa să fie pusă la votul din plenul de miercuri al Senatului. Apoi, legea va pleca la Cameră.
Budăi acuză aruncarea responsabilității pe ministerul său
Ministrul Muncii, Marius Budăi, în loc să vină cu propuneri concrete de îmbunătățire a proiectului de lege, s-a autovictimizat, considerând că în prezent toată lumea solicită rezolvarea situației de la Ministerul Muncii, deși pensiile speciale nu au fost în responsabilitatea instituției și sunt urmare a politicilor din ultimii 20-25 de ani. „Toţi au folosit acest subiect politic, dar nimeni (...) de 20-25 de ani nu a făcut nimic şi acum, dintr-odată, când s-a ajuns la final, toţi aruncă responsabilitatea. Pe cine? Pe un minister. Nu contează persoana, pe un minister care nu are în atribuţii aşa ceva”, a afirmat ministrul Muncii, într-un interviu pentru Prima News.
În timpul menționat de Budăi, PSD, partidul din care face parte, a fost cel care a contribuit decisiv la crearea pensiilor speciale și a lărgit aria beneficiarilor.
Cum arată realitatea
De exemplu, de numele PSD se leagă pensiile personalului auxiliar din magistratură, inițial proiect plecat de la Guvernul Năstase, apoi definitivat de Aristide Roibu (PSD) și girat de Valer Dorneanu, care conducea Camera Deputaților, fiind pus în funcție de PSD. Dorneanu cu Acsinte Gaspar și Doru Ioan Tărăcilă, toți de la PSD, sunt responsabili de pensiile speciale ale judecătorilor de la CCR. Și pensiile speciale pentru personalul diplomatic și consular sunt tot opera PSD, prin inițiatorii Florin Iordache, Marian Neacșu și Adrian Solomon.
La instituirea altor pensii speciale, PSD a fost parte „a echipei” de susținători. Apariția pensiilor speciale pentru funcționarii publici parlamentari e responsabilitatea comună a PDSR (predecesorul PSD), PNŢCD, PUNR și PNL. Pe de altă parte, apariția primelor pensii speciale, adică pensiile de serviciu ale magistraților, a fost opera PNL, PNŢCD și PD, în 1997, printr-un proiect promovat de Guvernul Ciorbea, cu Valeriu Stoica ministru al Justiției.