Mobilizare în Parlament pentru respingerea unui proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc
0Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis convocarea unui plen în format hibrid, pentru respingerea de urgență a mai multor proiecte, printre care și unul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, depus recent în Parlament de către un membru al grupului parlamentar al UDMR.
„Am convocat de urgență plenul Camerei Deputaților pentru mâine, 28 decembrie, la propunerea președintelui PSD Marcel Ciolacu, pentru a respinge inițiativele toxice ale unor parlamentari afiliați grupului UDMR privind așa zisa autonomie a Ținutului Secuiesc și separarea cetățenilor români pe criterii etnice”, a anunțat pe Facebook șeful interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis.
Liderul a mai afirmat că îi așteaptă pe membrii AUR la votul din plen, după ce s-au abținut în timpul ședinței Biroului Permanent al Camerei Deputaților.
„Este cel puțin revoltător că membrii AUR s-au opus astăzi în Biroul Permanent acestei proceduri necesare pentru a pune capăt unor teme care nu își au locul în societate. Ori nu înțeleg procedurile parlamentare, ori vor să speculeze în mod populist acest subiect. Deși nu am mari așteptări de la AUR, îi aștept mâine să vină să voteze respingerea acestor propuneri toxice. Altfel, vor demonstra încă o dată că nu sunt în stare să ofere românilor decât scandal și urlete”, a mai spus Simonis.
Ședința de plen a Camerei Deputaților va avea loc joi, de la 14.00. Pe ordinea de zi sunt înscrise două proiecte legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc, respectiv autonomia culturală a comunității maghiare din România, depuse de către deputații Kulcsar Terza Joszef Gyorgy și Zakarias Zoltan. Într-un al treilea proiect are loc completarea aspectelor de autonomie culturale printr-o lege cadru.
Primul proiect este „Propunere legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”. Din preambul inițiatorii susțin că autonomia Ținutului Secuiesc „nu lezează nici inteegritatea teritorială a României, nici suveranitatea națională și afirmând totodată că autonomia acestei regiuni se bazează pe dreptul la autodeterminare internă a comunităților, pe principiul subsidiarității și autoadministrării”.
Cel de-al doilea proiect este cel referitor la „Statutul autonomiei culturale a comunității maghiare din România”
„În unitățile administrativ-teritoriale în care membrii comunității maghiare ating procentul de 10 la sută din totalul populației sau sunt în număr de cel puțin 5.000 de persoane:
a) limba oficială și cea a comunității maghiare sunt de același rang și, în consecință trebuie asigurată pentru toți cetățenii unității administrativ-teritoriale respective posibilitatea utilizarea în aceleași condiții a ambelor limbi atât în scris cât și oral;
b) aleșii locali și funcționarii publici pot utiliza în mod liber limba maternă în activitatea lor, inclusiv în ședințele de consiliu;
c) denumirea localităților, a străzilor și piețelor, a instituțiilor publice sunt afișate și în limba maternă a comunității maghiare”.
Al treilea proiect, depus tot de cei doi, se referă la o „Lege cadru privind autonomia culturală a comunităților naționale”. În acest proiect sunt date detalii despre „autoguvernările culturale ale comunităților locale”, precum și „unitățile administrativ-teritoriale cu statut special”.