Mizele deciziei CCR pe tema moţiunii de cenzură a USR şi AUR. Ce trebuie să ştie partidele pentru viitor
0Motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind moţiunea de cenzură a USR şi AUR subliniază mai multe aspecte de care trebuie să ţină cont orice majoritate aflată conjunctural la putere, astfel încât să nu se ajungă la abuzuri faţă de un demers al unei minorităţi din Legislativ.
În primul rând, semnăturile aleşilor USR şi AUR puteau fi depuse sub mai multe forme, fiind esenţială dorinţa unui deputat sau senator în actul său. Prin urmare, argumentele PNL, în sesizarea la CCR, erau neîntemeiate. „Nici Constituţia şi nici Regulamentul nu cuprind prevederi exprese cu privire la modul în care semnăturile olografe ale autorilor moţiunii de cenzură trebuie depuse – în original sau copie (telex/ fax/ fotocopiere/ scanare/ fotografiere etc.). Ceea ce este determinant este voinţa deputatului sau senatorului care a semnat moţiunea de cenzură în sensul iniţierii acesteia şi însuşirea/asumarea semnăturii de către fiecare deputat/senator iniţiator în parte, conform prevederilor regulamentare şi a cutumelor parlamentare”, se arată în motivarea CCR.
Judecătorii constituţionali au subliniat că trebuie să existe o celeritate în ceea ce priveşte dezbaterea şi votarea moţiunii de cenzură. „Atitudinea majorităţii sau minorităţii parlamentare de blocare sau tergiversare a procedurii nu poate fi acceptată”, consideră magistraţii. CCR a transmis în document că Parlamentul a ales să prioritizeze prevederi de Regulament al Camerei şi Senatului, în loc să ţină cont de Constituţie. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, ar fi trebuit să „aplice prioritar o obligaţie constituţională – comunicarea moţiunii Guvernului la data depunerii sale”, adică în seara zilei de 3 septembrie, chiar dacă era acuzat de colegii săi din echipa Cîţu că sprijină moţiunea. Cu toate acestea, Orban şi Anca Dragu (şefa Senatului) au încercat convocarea Birourilor Permanente Reunite, ceea ce a avut ca rezultat concret tergiversarea comunicării moţiunii de cenzură. Conform CCR, documentul ar fi trebuit să fie citit cel târziu pe 7 septembrie, iar dezbaterea şi votarea să aibă loc într-o procedură rapidă.
USR şi AUR pot depune altă moţiune
În urma deciziei Curţii Constituţionale, rămân două întrebări: i) ce se întâmplă cu moţiunea USR AUR?; ii) mai pot aleşii USR şi AUR să semneze o moţiune de cenzură? Augustin Zegrean a explicat, pentru „Adevărul“, ambele aspecte. Fostul preşedinte al CCR consideră că moţiunea de cenzură a USR şi AUR „va rămâne în istorie ca o moţiune nedezbătută şi nevotată. Rămâne în aer, pentru că nu mai are cui să se adreseze”. „Între momentul deciziei şi al motivării şi prezent situaţia s-a schimbat”, a precizat acesta. Mai precis, motivarea se referă la desfăşurarea evenimentelor până la momentul 28 septembrie, iar demiterea Guvernului a avut loc pe 5 octombrie. De aceea şi în motivare este amintită necesitatea ducerii până la capăt a procedurii constituţionale.
Augustin Zegrean susţine că aleşii USR şi AUR pot semna în această sesiune o nouă moţiune de cenzură fără probleme: „Ei pot semna o nouă moţiune. Scrie în Constituţie că nu mai pot semna, dacă moţiunea a fost respinsă. Or, această moţiune nu a fost votată. Prin urmare, pot semna”.