Mizele aderării României în „clubul select” OCDE. Luca Niculescu: Este important să fii parte din procesul de creare a ideilor, nu doar subiectul lor

În ciuda ultimilor ani marcați de instabilitate politică la nivel intern, precum și de dispute tot mai profunde pe plan internațional, România este tot mai aproape de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cel mai important obiectiv național după integrarea în NATO și UE. Într-un scenariu optimist, țara noastră s-ar putea alătura „clubului select” al economiei globale chiar din vara acestui an, după un parcurs demarat oficial în anul 2022, a anunțat Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, într-un interviu pentru „Adevărul”.

Formată în prezent din 38 de state, aflate printre cele mai dezvoltate economii ale planetei, OCDE constituie una dintre cele mai relevante structuri economice la nivel global, având ca scop principal creșterea bunăstării. Prin standarde, analize și recomandări de politici publice, apartenența la OCDE ar putea reprezenta un adevărat catalizator pentru creșterea economică a României, într-un context marcat de multiple măsuri menite să reducă deficitul bugetar excesiv. Ce pași concreți a făcut România pentru aderarea la OCDE, ce urmează și, mai ales, ce beneficii va aduce apartenența la această prestigioasă organizație a explicat Luca Niculescu, Coordonator Național pentru procesul de aderare la OCDE, în interviul acordat pentru „Adevărul”.

Adevărul: Îmi amintesc cum în iarna anului 2022 o delegație din care făceați parte, condusă de premierul de atunci, Nicolae Ciucă, a semnat la sediul OCDE un document important privind aderarea României la această organizație. Pe scurt, ce s-a mai întâmplat din acel moment?

Luca Niculescu: De atunci, am făcut pași buni înainte. Atunci prezentam un document numit Memorandum Inițial după ce, cu câteva luni înainte, semnaserăm Foaia de Parcurs pentru aderarea la organizație. Memorandumul inițial era practic o autoradiografie a României: cum ne situam noi în momentul respectiv față de standardele OCDE. După acel memorandum inițial, au urmat foarte multe misiuni de evaluare din partea OCDE, referitoare la fiecare dintre capitolele din foaia de parcurs. 25 de capitole care trebuie parcurse care, la OCDE, se numesc comitete.

Asta e diferența față de Uniunea Europeană, nu sunt capitole, ci comitete. Și din cele 25 (n.red. – de comitete) care trebuie închise înainte de aderare, am reușit să închidem 19 până acum. După cum știți, există o țintă a aderării care a fost fixată de autoritățile române. În foaia de parcurs nu există o țintă a aderării, adică acolo scrie că fiecare țară aderă potrivit propriilor merite. Poți să aderi în 3–4 ani, cum au făcut-o unele țări. Poți să aderi în 9–10 ani, cum au făcut-o alte țări.

Autoritățile române au stabilit ca țintă 2026, ceea ce înseamnă practic 4 ani de la începutul procesului de aderare. Este o țintă foarte ambițioasă, a spus-o și secretarul general al OCDE, pentru că procesul de aderare a devenit mult mai complex odată cu ultimele valuri de extindere față de cum era acum 20–30 de ani, de exemplu. Este o țintă care însă poate fi atinsă și avem convingerea că putem să o atingem în acest an.

„O treime din tot procesul de aderare a avut legătură cu mediul”

Adevărul: Recent, România a primit avizul formal pentru îndeplinirea condițiilor de mediu în procesul de aderare. Ce reprezintă acest document?

Luca Niculescu: Este unul dintre cele mai complexe documente pe care le-am avut de parcurs și de realizat, pentru că la acea călătorie din decembrie, pe care ați evocat-o, ne-am dat seama că avem de îndeplinit sau că urmează să ne aliniem cam la 200 și ceva de standarde înainte de a adera la OCDE. Și tot atunci am realizat că aproximativ o treime dintre aceste standarde au legătură cu mediul.

Deci, o treime din tot procesul de aderare a avut legătură cu mediul, iar închiderea acestui capitol foarte complex sigur că ne bucură. A trebuit să facem o serie de reforme înainte de a închide acest capitol. A fost întărită Garda de Mediu, Garda Forestieră, există un plan nou pentru zonele costiere, un plan de mediu pentru administrația locală și centrală. Sunt vreo 10–15 chestiuni pe care autoritățile române le-au făcut.

Responsabil a fost Ministerul Mediului, evident, dar au mai lucrat multe alte instituții la acest capitol și este unul dintre capitolele complicate pe care le-am închis. Mai sunt și altele, dar evident că ne-am bucurat, mai ales că a fost și o atenție foarte mare din partea Comitetului de Mediu al OCDE. Aici fiecare comitet are dinamica lui. N-aș spune că unele sunt mai exigente decât altele, deoarece toate sunt exigente, dar aici a existat o atenție specială.

Adevărul Acum câteva zile, o delegație condusă de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la sesiunea de evaluare a Comitetului de analiză, în care s-a dezbătut proiectul de studiu economic pentru România. Care sunt concluziile în urma acestei evaluări?

Luca Niculescu: Concluziile le vom afla în studiul economic care urmează să fie publicat în următoarele luni. Este un exercițiu extrem de util pentru România. Acest studiu economic este una dintre principalele moșteniri pe care le avem în urma aderării.

Raportul pe educație, raportul pe sănătate, care au fost deja publicate de ministerele respective, se fac cu ocazia aderării, pe când Studiul Economic este un document pe care OCDE îl redactează o dată la 2 ani pentru fiecare stat membru. Este un raport foarte cuprinzător asupra felului în care arată un stat, asupra direcțiilor în care merge, cu niște recomandări extrem de concrete pe diferite politici, fie că sunt economice, fiscale, sociale.

La acest studiu, OCDE lucrează câteva luni bune înainte de a-l prezenta, iar înainte de a face redactarea finală are loc această discuție cu autoritățile române, unde a fost domnul ministru Nazare, a fost și ministrul Economiei, au fost și secretari de stat din mai multe ministere și din instituțiile de linie. Draftul final va fi prezentat aici într-o sesiune publică. Este un document public după care autoritățile române se pot inspira pentru politici publice bune.

Dacă vă uitați, a existat un studiu economic și în 2022, a mai existat unul în 2024 și acum vine cel din 2026. Ani de zile, când nu eram membri OCDE, am visat să avem acces la acest studiu economic, pentru că este un studiu atât de bun. Este un document atât de bun, care îți permite să faci atâtea politici publice bune încât este esențial pentru orice stat să îl aibă. Și acum, cum suntem candidați la OCDE, avem și noi acces la acest studiu și, din fericire, va continua și după aderare.

„Sperăm ca în cursul acestui an să fim membri ai OCDE”

Adevărul: Ce urmează de acum încolo? Când ar putea fi luată o decizie finală a României de aderare?

Luca Niculescu: Avem 25 de comitete de închis. Am închis 19, mai rămân șase. Deci aceste șase trebuie închise și, după ce o facem, mai sunt niște proceduri interne ale OCDE și proceduri interne în România. Dar cele mai importante sunt cele de la OCDE. Și noi sperăm ca în cursul acestui an, dacă se poate, înainte de venirea toamnei, să fim membri ai OCDE.

Am spus, anul 2026. Noi sperăm să fie până la venirea toamnei, dar sunt lucruri pe care le controlăm, altele care țin de arhitectura internă a OCDE. Oricum, 2026, dacă se întâmplă să fie acest an, este una dintre aderările cele mai rapide pe care le-a cunoscut vreodată o țară care aderă la OCDE. Încă o dată, în condițiile cele mai complexe ale unui proces de aderare, mai ales ținând cont și de faptul că România e o țară mare, de aproape 20 milioane de locuitori, cu o economie extrem de complexă și diversificată și cu instituții care ar trebui să lucreze împreună și care au lucrat bine împreună.

Adevărul: Este nevoie de unanimitatea celor 38 de state membre pentru aderare?

Luca Niculescu: Da, este nevoie de unanimitatea celor 38 de state membre ale OCDE.

Adevărul: Ar putea apărea probleme din acest punct de vedere?

Aderarea este în primul rând un proces tehnic. În cele 25 de comitete, România este analizată extrem de amănunțit, iar în fiecare comitet sunt reprezentanți ai tuturor celor 38 de state membre. Din experiența mea, odată ce evaluarea tehnică este depășită și experții au dat undă verde, este mult mai dificil să apară blocaje strict politice. Până acum, în cele 19 comitete închise, abordările au fost exclusiv profesionale.

Adevărul: Cum se traduce aderarea la OCDE pentru populație? Care sunt beneficiile?

Luca Niculescu: În primul rând, mai multe investiții. Există fonduri și state care investesc exclusiv în țări membre OCDE. Acest lucru va avea efecte imediate. Mai multe investiții înseamnă mai multe locuri de muncă și o evaluare mai bună din partea agențiilor de rating. OCDE reunește cele mai dezvoltate economii ale lumii, care reprezintă peste 50% din PIB-ul global și peste 70% din investițiile străine directe.

Aderarea înseamnă o administrație mai performantă, acces la cele mai bune date și statistici din lume și politici publice fundamentate solid în domenii precum educația, sănătatea, mediul sau digitalizarea. Înseamnă și o deschidere mai mare a României, participarea la decizii alături de state precum SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelandă sau Elveția. OCDE este principalul laborator, dacă pot să ii spun așa, unde se nasc politici și standarde globale.

Adevărul: România va contribui, la rândul său, cu expertiză?

Luca Niculescu: Exact. Este important să fii parte din procesul de creare a ideilor care devin standarde, nu doar subiectul lor.