Analiză Miza alianței de securitate cibernetică din care face parte România. Rolul pe care îl va juca la alegerile din Republica Moldova

O alianță între România, Ucraina și Republica Moldova în domeniul securității cibernetice nu numai că va contribui la obiectivul asumat de România, acela de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune, dar poate reprezenta și un sprijin pentru Republica Moldova, aflată sub asaltul hibrid al Rusiei în contextul alegerilor din toamnă.

România, Ucraina și Republica Moldova au anunțat constituirea unei coaliții în domeniul securității cibernetice, aceasta putând juca un rol important, „în acord cu obiectivul României de a se poziționa ca actor activ și relevant în regiune”, menționează Șeful Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean.

Discuțiile în acest sens au fost purtate recent, în cadrul unei întâlniri avute la Cernăuți, în Ucraina, iar cooperarea urmărește valorificarea experienței acumulate în ultimii ani de Ucraina, precum și consolidarea unui cadru operațional comun pentru prevenirea, detectarea și reacția coordonată la amenințările cibernetice.

Rol important în sprijinul alegerilor din Republica Moldova

Iulian Chifu, expert în Securitate și relații internaționale, explică pentru „Adevărul” potențialul unei astfel de alianțe, arătând că fiecare poate contribui în contextul actual:

„Fiecare dintre părți are un nivel de cunoaștere și de experiență și de lecții învățate. Ucraina a fost sub ținta atacurilor cibernetice de o anumită factură și are propriile sale lecții învățate. Și în război evident că au fost atacuri. România are un sistem bine dezvoltat, occidental, bine conectat, cu capabilități de apărare decente, să nu spun avansate. Republica Moldova este sub chirul constant, mai ales că suntem în perioada electorală și are propriile sale lecții învățate, în special în domeniul războiului informațional și atacuri cibernetice la infrastructura care este implicată. Deci fiecare are o experiență proprie și e varianta cea mai bună, așa trebuie gândită aceaastă alianță, de cooperare, de lecții învățate și sigur, de capacități care pot fi utilizate.

Urmând campania electorală în Republica Moldova, probabil că Republica Moldova va recurge la sprijinul României și al Ucrainei în momentul în care se sesizează asemenea atacuri sau în momentul în care aceste state sesizează că Republica Moldova este sub atac”, punctează Iulian Chifu.

Cristian Barna, expert în securitate, arată că nu este „prima dată când facem acest lucru. Chiar după 2014, după anexarea Crimeeii, au existat primele forme ale aacestui război hibrid în Ucraina și România, în momentul acela, a fost cea mai importantă unealtă, să spunem așa, într-un grant finanțat de Banca Mondială, prin care s-a angajat să asigure securitatea cibernetică a Ucrainei. Deci nu este un lucru nou faptul că ajutăm Ucraina să își protejeze securitatea cibernetică. (…) Franța sau alți parteneri europeni au făcut apel la România să sprijine în ce măsură și în ce fel pot Republica Moldova să contracareze influența rusă. Ca atare și acolo cooperăm în ceea ce înseamnă asigurarea securității cibernetice a Republicii Moldova. Lucru pe care îl facem și la nivel NATO și la nivel UE. (…) Este un fel de recunoașterea expertizei noastre în domeniul securității cibernetice și a faptului că putem ajuta, putem face diferența în ceea ce înseamnă combaterea acestor instrumente hibride și asigurarea securității cibernetice în două țări vecine nouă”.

România, ținta atacurilor cibernetice în anul electoral 2024

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a publicat în iulie raportul de activitate aprobat în CSAT care arată atacurile cibernetice care au avut loc anul trecut în România și ținta acestora, fiind aici mai multe instituții publice și companii de stat și private.

În domeniul energiei au fost două atacuri cibernetice, țintele fiind Rompetrol și Mol România. 17 atacuri cibernetice au fost îndreptate către domniul bancar: Alpha Bank, Banca Transilvania, Banca Comercialắ Română, Creditcoop, Exim Bank, Edificium, Banca Națională a României, Banca Română de Credite Investiții, Bursa de Valori București, Fondul Garantare a Depozitelor Bancare.

Și infrastructură digitală și telecomunicațiile au fost țintite de astfel de atacuri: Orange, Telekom și GTS. Iar în instituțiile cu atribuții în domeniul tranporturilor au fost 12 astfel de atacuri: Compania Naţională de Căi Ferate (CFR), Compania Nationala de Administrare a Infrastructurilor Rutiere (CNAIR), Compania Națională Aeroporturi Bucuresti, Portul Constanța, Astra Trans Carpatica Feroviar, Aeroportul Băneasa și Metrorex.

Alte 13 atacuri cibernetice au fost asupra administrației publice centrale și locale: Guvernul României, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Ministerul Afacerilor Interne, Senatul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice si Admínístrației, Ministerul Turismului și Primăria Municipiului București.

Datele fostului premier, pe dark web

De altfel, anul trecut, an cu patru rânduri de alegeri, a fost marcat încă de la început de astfel de evenimente. În ianuarie 2024, baza de date a Camerei Deputaților a fost spartă de hackeri și au fost furate inclusiv datele personale ale premierului de la acel moment, Marcel Ciolacu, care au ajuns pe dark web. 

Președintele Nicușor Dan avertiza încă din luna mai ca principala amenințare în momentul acesta este securitatea cibernetică și că trebuie să colaborăm foarte bine cu marile firme de tehnologie și cu partenerii europeni.

La finalul anului trecut, Guvernul a adoptat o ordonanță care instituie un nou cadru pentru securitatea cibernetică a reţelelor şi sistemelor informatice din spaţiul cibernetic naţional civil, România transpunând astfel Directiva Uniunii Europene 2022/2555 (Directiva NIS2) în legislaţia naţională. DNSC anunța la acel moment că acesta consolidează capacitatea României de a face faţă provocărilor actuale în domeniul securităţii cibernetice, aliniindu-ne la standardele europene şi asigurând o mai bună protecţie a infrastructurilor din sectoarele de importanţă critică şi a spaţiului cibernetic național.