Ministrul Emil Hurezeanu: Prin prisma ajutorului acordat Ucrainei şi a graniţelor, România este îndreptăţită să solicite participarea la negocierile de pace

Ministrul de Externe Emil Hurezeanu a enumerat argumentele care îndreptăţesc România să solicite participarea la negocierile privind războiul din Ucraina şi a liniştit temerile apărute după discursul vicepreşedintelui american JD Vance.

Aflat la Conferinţa de securitate de la Munchen, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a argumentat, în cadrul unui interviu, faptul că, alături de Europa, România va solicita să participe la discuţiile privind încheierea războiului din Ucraina şi că este esenţial ca Vladimir Putin să nu câştige.

„Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia“, a spus diplomatul român.

În ceea ce priveşte anunţul Statelor Unite ale Americii cu privire la faptul că Uniunea Europeană va fi consultată cu privire la acordul de pace, dar va fi exclusă de la masa negocierilor, ministrul român apreciază că este un test al administraţiei Trump de a măsura coeziunea şi capacitatea statelor membre UE de acţiona unitar.

În acest context, reuniunea europeană de urgență organizată de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil. 

„Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante (…) Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”,  a enumerat ministrul Emil Hurezeanu argumentele pentru care România este îndreptăţită să solicite participarea la negocierile de pace.

Totodată, ministrul de Externe a ţinut să liniştească temerile legate de poziţia României în cadrul alianţei NATO, date fiind declaraţiile extrem de critice ale vicepreşedintelui american JD Vance în legătură cu suspendarea alegerilor prezidenţiale.

În urma discuţiilor purtate cu generalul Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia Ucraina, dar şi cu alţi membri ai Congresului american, aceştia au confirmat că „parteneriatul strategic dintre România și SUA se menține solid”.

„Generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni (…) A repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”, a spus Emil Hurezeanu.

În ceea ce priveşte controversatul discurs al lui JD Vance, în care România a fost nominalizată negativ pentru anularea alegerilor pezidenţiale de anul trecut, ministrul român a explicat faptul că acesta nu este un semnal de sprijin pentru partidele de extremă dreapta din Europa, aşa cum a fost interpretat de unii, ci reflectă mai degrabă preocupările Statelor Unite, care au trecut şi ele recent prin alegeri, pentru modul de desfăşurare a proceselor electorale.

„Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România“, a spus diplomatul român.  

„Există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri. (...) Cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, a propriei atitudini legate de alegeri”, a precizat Emil Hurezeanu, amintind de incidentul de la Capitoliu produs la precedentele alegeri prezidenţiale din SUA, când, la câteva zile de la anunţarea rezultatului votului, susţinătorii lui Donald Trump au luat cu asalt instituţia.