Ministrul Dezvoltării a semnat 175 de noi contracte finanţate prin PNRR. La ce sumă s-a ajuns
0Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a semnat 175 de noi contracte finanţate prin componenta C10 - Fondul Local din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Contractele au fost încheiate între autorităţile publice locale din 132 de unităţi administrativ-teritoriale şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi au o valoare totală de 1.403.005.725,73 de lei.
Contractele vizează înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, prin achiziţionarea de vehicule nepoluante, asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, prin construirea de piste pentru biciclete (şi alte vehicule electrice uşoare) la nivel local/metropolitan şi achiziţionarea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice, construirea de locuinţe nZEB plus pentru tineri şi locuinţe de serviciu pentru specialiştii din sănătate şi învăţământ, precum şi elaborarea/actualizarea în format GIS a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de planificare urbană, potrivit unui comunicat de presă al MDLPA transmis marţi.
Până în prezent, prin cele trei componente ale PNRR, au fost semnate 2.424 contracte de finanţare, în valoare totală de 18.812.063.283,19 de lei, a precizat ministrul Dezvoltării.
Alte contracte
Anterior, ministrul Cseke Attila a semnat 72 de noi contracte de finanțare, depuse în cadrul primului apel de proiecte pentru componenta C5 – Valul Renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Contractele, încheiate între Ministerul Dezvoltării și autoritățile publice locale din 33 de unități administrativ-teritoriale, au o valoare totală de 721.851.554,75 de lei și vizează reabilitarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri rezidențiale multifamiliale și a unor clădiri publice.
În penultima zi a lui 2023, Cseke a precizat că începând cu anul 2023 va fi derulat Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. Solicitanții Programului au la dispoziție o perioadă de 60 de zile pentru a încărca, în platforma digitală investitii.mdlpa.ro, cererea de finanțare, însoțită de raportul sintetic al evaluării seismice și de raportul de audit energetic, în cazul în care aceștia solicită finanțare integrată.
Pentru anul 2023, Programul are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare și 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanțarea este de 100%, ministerul nu cere cofinanțare nici de la locatari, nici de la autoritățile locale sau centrale, a subliniat Cseke Attila.
Ministrul a subliniat: programul este unul multianual, de interes și utilitate publică, derulat în conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022, și, în cadrul programului, vor fi incluse atât clădirile de locuințe multietajate, cât și clădirile publice, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII. Cererile de finanțare pot fi depuse de autoritățile publice locale și centrale, fiind aplicat criteriul primul venit - primul servit.
Consolidări de clădiri
În vederea consolidării și reabilitării clădirilor, se pot finanța, de la bugetul de stat, inclusiv cheltuielile legate de asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții, cele legate de elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, verificarea tehnică a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, asistența tehnică din partea proiectantului, cheltuielile pentru realizarea investiției de bază, cele pentru organizarea de șantier, precum și cheltuielile diverse și neprevăzute.
Obiectivul Programului îl constituie finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de consolidare la clădirile încadrate de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată în conformitate cu normativul Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în program, în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurării funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice.