Analiză Miercurea protestelor. Adevăratul motiv pentru care legea salarizării unitare provoacă greve și revoltă în sistemul public

Legea salarizării unitare și eliminarea sporurilor din sectorul public continuă să provoace nemulțumiri și incertitudine în rândul angajaților din educație, sănătate și administrație. Sindicatele au anunţat o serie de proteste, miercuri, 3 iulie, grefierii îşi vor opri activitatea. Legea salarizării unitare prevede ca 87 din peste 150 de sporuri pe care le acorda statul, angajaţilor de la buget, să fie eliminate. În aceste zile, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pâslaru, se află la Bruxelles pentru a renegocia termenii pe care România şi i-a asumat în jalonul PNRR.

„Adevărul” a stat de vorbă cu profesorul de economie Christian Năsulea despre reforma salarizării și presiunile asumate prin PNRR şi de ce este necesară această reformă. Acesta spune că legea salarizării ar putea fi numită chiar „legea eliminării sporurilor”, pentru că aici se află adevărata problemă. În unele cazuri, sporurile și orele suplimentare reprezentau chiar 75% din salariu.

„Eliminarea sporurilor este o chestiune care este necesară, având în vedere cât de rău arată modul în care funcționează salarizarea în sectorul public. Pentru că, situația, în momentul acesta, este că avem tot felul de petice care sunt puse efectiv peste o secționare în baza cărora se rezolvă niște probleme, doar că se rezolvă diferențiat. Adică nu este aceeași situație în fiecare domeniu, în fiecare localitate, în fiecare zonă.

Deci sunt diferențe mari care ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie principalul lucru care îi deranjează pe oamenii care vor să iasă acum în stradă, pentru că nu sunt de acord cu forma în care ar urma să fie făcute lucrurile. Deci este absolut normal că oamenii sunt nemulțumiți pentru că, din câte am văzut, există multe probleme de calcul în foarte multe domenii. Deci unele categorii profesionale au cu siguranță dreptate să fie nemulțumite de forma în care ar urma să fie adoptată legea în acest moment. Ar trebui să îi aducă în situația în care nivelul salarizării, după ce se vor așeza lucrurile, să fie unul pe care să se poată baza”, spune expertul.

Inechitatea din sistem este principalul argument al legii care se află în dezbatere

În același timp, specialistul consideră că reacția oamenilor este firească, deoarece există numeroase probleme de calcul și multe categorii profesionale au motive reale să fie nemulțumite de forma în care legea ar urma să fie adoptată. 

„Acesta este unul dintre motivele principale pentru care avem nevoie de o lege a salarizării care să fie foarte bine făcută și foarte clară, tocmai ca să nu mai existe situațiile acestea, în care oameni diferiți, pentru aceeași muncă, în locuri diferite din sistem, câștigă sume care sunt foarte, foarte diferite, în funcție de modul în care s-au descurcat șefii lor să le facă rost de niște sporuri, să le aprobe niște sporuri sau să-i excepteze de la anumite lucruri care se aplică pentru alți angajați care desfășoară aceeași muncă”, spune profesorul. 

Cele mai nemulţumite categorii

În privința categoriilor care ar putea avea de câștigat sau de pierdut, Christian Năsulea atrage atenția că încă nu există suficiente informații clare pentru o evaluare serioasă. Nu se știe exact ce sporuri vor fi integrate în salariu, ce sporuri vor dispărea și nici cum va arăta forma finală a reformei. Deocamdată în spaţiul public a fost vehiculat un procent de 57% de reducere a sporurilor.

„Pentru că nu avem deocamdată o formă finală a legii, ca să știm exact ce sporuri se integrează în salariu, ce sporuri dispar sau care este exact planul pe care vrea să-l implementeze statul român prin această reformă așa cum va arăta ea la final.

E imposibil să spunem cine va avea mai mult de câștigat și cine va fi mai degrabă dezavantajat pe măsură ce se implementează această reformă. Vedeți, tocmai aici este problema, că nu este foarte clar pentru nimeni momentan cum vor arăta lucrurile în momentul în care se va trece la implementarea tuturor acestor reforme. Deci nu am văzut puse în consultare publică niște planuri, dar suntem departe de a avea o imagine foarte clară, foarte concretă în așa fel încât chiar și oamenii aceștia care se pregătesc să iasă în stradă să poată să știe cu siguranță cum va arăta structura salariului lor după ce va fi dată noua lege a salarizării.

Aici este de fapt problema, încă nimeni nu știe cu siguranță, toată lumea presupune că lucrurile vor arăta rău. Unele sindicate și oamenii din anumite domenii și-au făcut niște calcule pe baza informațiilor care sunt disponibile și în general au ajuns la concluzia că nu arată bine, că au mai mult de pierdut decât stabilitatea pe care o câștigă ca urmare a implementării acestei reforme. Adică îi înțelegem pe oamenii care vor să iasă în stradă pentru că sunt nemulțumiți și în același timp înțelegem că legea trebuie șlefuită și trebuie să ajungem să începem să reparăm lucrurile când vine vorba de salarizarea din sectorul public.”, spune specialistul. 

Cinci ani de analiză pentru o lege care nu funcționează

România ar fi putut evita asumarea acestui termen-limită dacă nu şi-ar fi asumat această reformă prin PNRR. Însă şi asumarea strict politică, după ce au trecut deja cinci ani de când această reformă a fost asumată, ar fi reprezentat un termen generos. Năsulea spune că politicienii și birocrații au ignorat ani întregi această problemă, deși era cunoscută drept o prioritate majoră pentru statul român.

„Ok, bineînțeles că putea să nu fie inclus acest jalon, dar despre ce vorbim? Deja au fost 5 ani de zile de când a fost gândită ca jalon până în momentul acesta. Până când o să stăm să nu ne grăbim și să ne mai gândim un pic și să lăsăm sistemul să devină și mai prost decât este acum, și mai ciuruit de petice și sporuri și alte pansamente puse peste un sistem care oricum trebuia menținut.

 Deci are atât de multe inechități, atât de multe probleme legate de plată inegală pentru muncă egală încât dacă nu am fi ajuns, ca de obicei, să fim nevoiți cumva să fim forțați de dorința aceasta de a lua câteva sute de milioane de euro, am fi fost probabil liniștiți în continuare, cu o salarizare în sistemul public care este făcută praf, care nu funcționează nici pe departe, care nu răspunde nevoilor pe care le are societatea de la angajații din sectorul public pentru că nu-i motivează în primul rând pe aceștia să-și facă treaba și nu s-ar fi rezolvat niciodată această chestiune.”

Legea nu ar trebui schimbată timp de 5 ani, dar vor apărea modificări

Deși există discuții potrivit cărora legea ar trebui să rămână neschimbată timp de cinci ani pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit corect, acesta se declară convins că vor apărea rapid modificări după adoptare.

„Din discuțiile purtate pe tema asta, rezultă că ar trebui să avem o lege care să nu mai poată să fie modificată 5 ani de zile, ca forma să fie considerată îndeplinită corect, ar trebui să reușim să facem o formă a acestei legi care să poată să rămână stabilă pentru 5 ani de zile.

Eu, pe de o parte, sunt convins că nu se va ține cont de acest lucru și sunt convins că ne vom da seama că sunt necesare modificări. Și vom face modificări într-o formă sau alta la maximum o lună după ce trece această lege despre care discutăm acum.

Pentru că e făcută pe genunchi. Pentru că au stat prea mult politicienii, nu știu, privind la stele, uitându-se pe pereți, gândindu-se intens la cum ar trebui să arate această lege, chiar așa am ajuns în situația în care nu avem timp să facem lucrurile așa cum trebuie.

Și aici, bineînțeles, răspunderea pentru graba asta o poartă politicienii care acum încearcă să treacă legea și să salveze jalonul lor, o poartă politicienii care și-au luat salariile de demnitari și nu și-au făcut treaba. Din păcate, iarăși nu ne putem aștepta la un lucru care să fie bine făcut. Pur și simplu nu există timp pentru foarte bine sau pentru perfect. Deci suntem în situația în care trebuie să așteptăm să vedem dacă reușim să facem binișor. Să facem ceva care să reprezinte o îmbunătățire față de ceea ce aveam până acum.

În așa fel încât să nu fie vorba de a bifa încă un jalon PNRR pe care să ni-l accepte Bruxelles-ul pentru că am făcut ceva, ci să fie totuși o îmbunătățire care să fie utilă pentru angajatul din sectorul public.”

În concluzie, spune profesorul, în acest moment nu se poate spera decât la o ușoară îmbunătățire a modului în care funcționează finanțele statului și sistemul de salarizare din sectorul public, în special pentru categoriile de angajați care nu au nici măcar siguranța veniturilor de la o lună la alta.