Marcel Ciolacu îl invită pe Benjamin Netanyahu la București, deși premierul israelian riscă să fie arestat

Premierul român Marcel Ciolacu l-a invitat pe Benjamin Netanyahu la o reuniune guvernamentală la București, deși premierul israelian riscă arestarea din cauza mandatului emis de Curtea Penală Internațională.

Premierul Ciolacu a anunțat pe platforma X că l-a invitat pe premierul israelian să participe la reuniunea comună a guvernelor României și Israelului, ce va avea loc la București.

Marcel Ciolacu a declarat: „Am invitat pe premierul israelian să participe la reuniunea comună a guvernelor României și Israelului de la București. Vom continua eforturile noastre comune de promovare a păcii şi securităţii şi de implementare a diferitelor proiecte economice şi de securitate pe care le-am convenit cu premierul Netanyahu. De asemenea, vom lucra la pregătirea reuniunii comune a guvernelor noastre care va avea loc la Bucureşti, la care l-am invitat pe premierul israelian să participe.”

Totuși, invitația vine într-un context delicat. În 2024, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război comise în Gaza. Potrivit CPI, există „motive rezonabile să se creadă” că cei doi lideri israelieni au fost implicați în acțiuni ce constituie crime de război, inclusiv utilizarea foametei ca metodă de război, crime, persecuție și acte inumane împotriva populației civile din Gaza.

Deși Israelul nu este membru al CPI și a respins autoritatea acesteia, acuzațiile rămân în vigoare, iar Curtea a subliniat că mandatul de arestare este obligatoriu pentru statele care au semnat Statutul de la Roma, printre care se află și România. Fostul șef al diplomației europene, Josep Borrell, a afirmat că „statele semnatare ale Statutului de la Roma sunt obligate să pună în aplicare decizia instanţei. Acesta lucru nu este ceva opţional”. România, care a semnat Statutul de la Roma în 1999 și l-a ratificat în 2002, se află sub această obligație.

Pe de altă parte, premierul Netanyahu a contestat vehement decizia CPI, acuzând instanța că ar fi „părtinitoare” și că mandatele de arestare sunt „absolut lipsite de temei”, fiind emise pe baza unor acuzații ce nu ar reflecta realitatea.