Majoritatea eurodeputaţilor români, vot pentru introducerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE. Cine s-a opus
0Majoritatea eurodeputaţilor români consideră că ar trebui introdus dreptul la avort la nivel de legislaţie esenţială a UE, însă procedura votată de Parlamentul European trebuie agreată, în unanimitate, şi în Consiliul European.
Parlamentul European a făcut un prim pas în demersul de modificare a prevederilor comunitare în ceea ce priveşte introducerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale, ca răspuns la evenimentele petrecute în Statele Unite, unde Curtea Supremă a stabilit că dreptul acesta ţine de decizia fiecărui stat în parte, nefiind unul la nivel federal, decizie văzută drept o mişcare de regres.
324 de eurodeputaţi au votat „pentru” introducerea acestui drept, 155 au fost „împotrivă”, iar numărul celor care s-au abţinut a fost de 38. Rezoluţia a avut drept principal iniţiator grupul Partidului Socialiştilor Europeni (PES), în frunte fiind inclusiv liderul de grup, Garcia Perez Iratxe. Însă socialiştii, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European, au avut co-iniţiatori din Renew Europe, Grupul Verzilor şi Grupul The Left (Stânga).
PSD, în linie cu familia politică
Euroaleşii români din PES, adică social-democraţii, au votat în bloc „pentru”. Astfel, pe listă îi regăsim pe Rovana Plumb, Victor Negrescu, Carmen Avram, Dragoş Benea, Tudor Ciuhodaru şi Maria Grapini. E o schimbare la 180 de grade la PSD, în ceea ce priveşte acceptarea unor direcţii de stânga, după conservatorismul din „era Dragnea”.
Tot „pentru” au fost cei din Renew Europe, adică USR-iştii şi cei din REPER, cum ar fi Dacian Cioloş, Dragoş Pîslaru, Dragoş Tudorache, Ramona Strugariu, Nicolae Ştefănuţă, Vlad Gheorghe şi Vlad Botoş. Nu în ultimul rând, inclusiv unii liberali, care fac parte din PPE – grup care nu a fost printre iniţiatori, dar nici n-a avut indicaţie de a se opune, au votat „pentru”, iar aici îi regăsim pe Dan Motreanu, Siegfried Mureşan, Cristian Buşoi şi Vlad Nistor.
Au fost şi eurodeputaţi români care s-au împotrivit, cel mai cunoscut fiind Traian Băsescu. Pe lângă acesta, s-au mai opus Vasile Blaga, Mircea Hava, Eugen Tomac şi Iuliu Winkler. S-a abţinut Marian Jean Marinescu (PNL), în timp ce mai mulţi aleşi au lipsit de la vot, cum ar fi Rareş Bogdan (PNL), Gheorghe Falcă (PNL), Mihai Tudose (PSD) şi Dan Nica (PSD).
Ce prevede amendamentul şi ce urmează
Articolul introdus este unul scurt şi la obiect privind „Dreptul la avort”. „Orice persoană are dreptul la avort legal şi în condiţii de siguranţă”, este articolul 7A propus spre completarea documentului UE. În rezoluţie este menţionat un regres privind accesul la avort legal şi sunt date exemple ale unor legislaţii restrictive sau problematice pe tema avortului legal. În primul rând, este dat exemplul Poloniei, unde, din 2020, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, avortul se poate face doar în cazurile de viol, incest sau când viaţa femeii este pusă în pericol, cu excepţia situaţiilor în care fătul suferă probleme de sănătate. În Malta, avortul este interzis, în timp ce în Slovacia nu poate fi făcut avort la începutul sarcinii, iar în Ungaria este o procedură complexă, cu recomandări de la ginecolog şi şedinţe de consiliere. Alte state care au o politică restrictivă privind avortul sunt Italia şi Croaţia, potrivit rezoluţiei.
De asemenea, în rezoluţie se „solicită UE şi statelor sale membre să recunoască din punct de vedere juridic avortul şi să apere respectarea dreptului la avort legal şi în condiţii de siguranţă şi a altor SRHR; solicită, de asemenea, ca UE să acţioneze ca un susţinător al acestui drept şi să facă din recunoaşterea sa o prioritate-cheie în negocierile din cadrul instituţiilor internaţionale şi al altor foruri multilaterale cum ar fi Consiliul Europei, precum şi să pledeze pentru includerea sa în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”.
Şefii de stat şi de guvern din UE ar trebui să fie de acord, în unanimitate, cu prevederile rezoluţiei, pentru a putea fi operată modificarea Cartei. Însă mai multe state se opun şi nici nu vor o asemenea discuţie. Printre acestea sunt Polonia, Ungaria şi Slovacia.