Maia Sandu: Unirea Moldovei şi României este posibilă cu acordul majorităţii moldovenilor

Guvernele celor două ţări implementează o politică de apropiere între cele două ţări în domeniul umanitar, energetic, dar şi în alte sfere, a subliniat Preşedintele Republicii Moldova.

Unificarea Moldovei şi României, pe care Bucureştiul şi o serie de partide politice din Chişinău o doresc, este posibilă cu acordul majorităţii covârşitoare a moldovenilor, a declarat Preşedintele Republicii, Maia Sandu, într-un interviu acordat luni la ProTV .

„Ştim că sunt mulţi oameni care susţin această idee, dar există şi o altă parte a societăţii care este speriată de ideea unificării. Un proiect atât de mare nu poate fi implementat decât cu sprijinul majorităţii covârşitoare din societate. Să vedem cum se vor dezvolta evenimentele”, a spus ea.
Între timp, guvernele celor două ţări implementează o politică de apropiere între cele două ţări în domeniul umanitar, energetic şi în alte sfere, a spus Sandu.
Potrivit sondajelor de opinie, unirea Moldovei cu România este susţinută de 20% până la 40% dintre moldoveni. Observatorii notează că rândurile susţinătorilor acestei idei sunt acum alimentate de cetăţenii dezamăgiţi de elitele politice moldoveneşti.

Moldova nu va adera la NATO
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, susţinută de parlamentul şi guvernul pro-european, a dat asigurări că nu intenţionează să adere la NATO. Ea a spus asta într-un interviu acordat  luni PRO TV .
"Constituţia noastră spune că suntem o ţară neutră. Nimeni nu a schimbat-o. Nu există astfel de iniţiative acum. Nu reprezentăm nicio ameninţare militară", a răspuns Sandu la întrebarea unui jurnalist despre posibilitatea aderării la un bloc militar.
Moldova interacţionează cu NATO prin intermediul Parteneriatului strategic. La Chişinău funcţionează şi un centru de informare pentru alianţă, iar în decembrie 2017 aici a fost deschis un birou de legătură cu NATO. Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor, de opoziţie, critică intensificarea cooperării cu Alianţa Nord-Atlantică.
După cum a declarat în noiembrie vice-prim-ministrul şi ministr al Afacerilor Externe şi Integrării Europene Nikolai Popescu, statutul neutru nu ar trebui să împiedice cooperarea Republicii Moldova cu alte ţări în sfera securităţii. Anterior, Sandu şi-a exprimat şi interesul pentru sprijinul NATO pentru reformele din ţară şi modernizarea armatei moldoveneşti. Această poziţie este susţinută de alţi politicieni pro-europeni care consideră că statutul de neutralitate a fost „impus” Moldovei după conflictul transnistrean şi nu ar trebui să interfereze în cooperarea Moldovei cu diverşi parteneri pe probleme de securitate.