MAE: tratatul politic bilateral nu dă dreptul Ungariei să ceară României măsuri privind autonomia teritorială pe criterii etnice

Ministerul român de Externe a răspuns MAE ungar că „tratatul politic bilateral de bună vecinatate din 1996, conform art 15 şi anexei la tratat, nu dă dreptul Ungariei să ceara României să adopte măsuri care să implice autonomia teritorială pe criteriu etnic sau drepturi colective pentru minorităţi, iar Ungaria a acceptat acest lucru prin textul tratatului“.

MAE român susţine că „acesta este singurul aspect cu privire la care se poate spune că autonomia este o chestiune bilaterală“ transmite părţii ungare „să citească Tratatul cu atenţie şi să respecte prevederile sale“.

În ce priveşte relaţia României cu cetăţenii săi, aceasta nu priveşte niciun alt stat, inclusiv Ungaria, se mai arată într-un comunicat al MAE. Ministerul romîn de externe a mai precizat că a luat notă de faptul că MAE ungar susţine, prin purtătorul său de cuvânt, că "iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale", ceea ce reprezintă un progres faţă de discursul recent din România al premierului Orban.

Acesta spunea că „dacă maghiarii din Transilvania ar ajunge în situaţia în care să nu primească de la statul român resursele care li se cuvin, atunci pot conta pe susţinerea Ungariei (…). De multe ori, în Occident, disputa pe tema autonomiei este şi o problemă financiară".

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat joi, la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului, că afirmaţiile liderilor politici din Ungaria care îndeamnă la autonomii pe criterii etnice pun sub semnul întrebării valabilitatea Tratatului politic dintre România şi Ungaria, putând însemna chiar o încălcare a acestuia.

"Fiecare declaraţie a unui decident politic din Ungaria care îndeamnă la drepturi colective şi la autonomii teritoriale pe criteriul etnic aici, în România, formulate nu o dată pe teritoriul românesc, înseamnă, în cel mai bun caz, un mare semn de întrebare pus asupra valabilităţii Tratatului politic bilateral dintre România şi Ungaria, chestiune foarte gravă sau poate însemna chiar o violare, o contestare a acestui Tratat", a declarat, Corlăţean, citat de corespondentului MEDIAFAX.

Corlăţean le-a sugerat oficialilor din Ungaria să recitească Tratatul politic de bază şi să respecte angajamentul internaţional asumat "solemn" de statul ungar, afirmând că regula stabilită în plan internaţional prin tratate, prin normele juridice obligatorii, este că statul pe teritoriul căruia trăiesc minorităţile este singurul care are dreptul şi obligaţia de a gestiona situaţia de pe teritoriul său şi de a adopta măsuri care să asigure prezervarea identităţii minorităţilor, sarcină de care statul român "s-a achitat cu brio", devenind un model în Uniunea Europeană.

"Această temă, care este o temă artificială, a aşa-numitei autonomii a Ţinutului Secuiesc, nu poate fi acceptată nici politic, nici juridic, nici în sensul realităţilor administrative şi din punctul de vedere al declaraţiilor pe care decidenţii politici ungari le fac fie în Ungaria, fie în România. Articolul 15 şi anexa Tratatului asupra căruia am convenit de comun acord spune, pe scurt, că în relaţia bilaterală nu acceptăm drepturi colective şi autonomii pe criterii etnice", a precizat ministrul de Externe.


Purtătorul de cuvânt al MAE ungar, Anna Nagy, i-a răspuns că „problematica acordării autonomiei nu încalcă Tratatul de bază româno-ungar, în contextul în care documentul stipulează că situaţia minorităţilor etnice este o chestiune bilaterală.

"Ungaria a arătat foarte clar că situaţia minorităţii maghiare din România nu reprezintă o afacere internă a României, iar fostul ministru de Externe Janos Martonyi a reiterat acest lucru cu ocazia vizitei la Bucureşti efectuate în martie anul trecut", a subliniat Anna Nagy.

"În privinţa autonomiei, Guvernul României riscă să declanşeze dispute cu propriii cetăţeni mai degrabă decât cu Ungaria, dat fiind că este vorba de un efort făcut în principal de cetăţeni români de etnie maghiară", a adăugat oficialul ungar.

"Totuşi, istoria arată că autonomia nu poate fi obţinută fără susţinerea statului-mamă", continuă Anna Nagy, precizând că "iniţiativele Ungariei nu vizează obţinerea autonomiei teritoriale". "Acest lucru este adesea interpretat greşit de partea română", insistă oficialul ungar.