MAE: Demersul Ministerului de Externe ungar, un exerciţiu de imagine

MAE român apreciază că demersul Ministerului ungar de Externe, care l-a convocat joi pe ambasadorul Victor Micula, „reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine“.

Potrivit precizărilor de presă transmise de MAE, ambasadorul României la Budapesta a avut joi o întrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, „pentru a discuta despre evoluţiile recente intervenite în relaţia bilaterală“.

„Ministerul Afacerilor Externe român apreciază că demersul MAE ungar reprezintă un exerciţiu conjunctural de imagine“, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, „declaraţiile ministrului român de externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României“.

„De asemenea, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare. MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă“, se mai arată în comunicatul MAE.

Ministerul român de Externe menţionează că „legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie“. „Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare“, continuă sursa citată.

„Afirmaţiile ministrului român de externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de ministerul de externe ungar“, continuă comunicatul MAE.

MAE român consideră totodată că „spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale“.

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Izvorul Mureşului.

Titus Corlăţean a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea „preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice“ în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon“ şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.

„Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe“, a precizat Corlăţean.

Ministerul a respins, de asemenea, declaraţiile lui Corlăţean potrivit cărora legea prin care se acordă cetăţenia ungară „stabileşte un criteriu etnic“.

În realitate, afirmă Nemeth, practica ungară, similară celei româneşti, le cere aplicanţilor să stăpânească limba maghiară şi să aibă rude de sânge cu cetăţenie ungară.

„Concluziile nefondate“ au ca scop să calomnieze Ungaria şi să intimideze etnicii maghiari din România, a declarat Nemeth, adăugând că eforturile declarate democratic ale comunităţii maghiare din România, inclusiv cererile de autonomie, sunt legitime şi conforme practicii şi normelor europene şi internaţionale.

Secretarul de stat i-a spus ambasadorului că Ungaria continuă să fie implicată în dezvoltarea relaţiilor cu România pe baza unui dialog sincer şi obiectiv.