Liviu Avram arată „că CCR a jucat politic“ în problema alegerii primarilor într-un singur tur
0Jurnalistul Avram, autorul a două excepţii de neconstituţionalitate care se refereau la alegerea primarilor într-un singur tur, a arătat că argumentele judecătorilor CCR de a nu intra pe fondul problemei nu sunt întemeiate.
„Aşa cum spuneam anterior, în niciunul din cele două dosare pe care le-am avut la CCR, cel din 4 mai şi cel din 11 mai, nu s-a pus problema dacă eu sunt sau nu candidat, astfel încât să-mi pot apăra calitatea procesuală faţă de eventualii contestatari. Şi nu doar că n-au ridicat-o „adversarii” direcţi (procurorul de şedinţă, Guvernul, Avocatul Poporului, Senatul şi Camera Deputaţilor), dar nu ridicat-o, în niciunul dintre dosare, nici măcar judecătorul raportor, Valer Dorneanu, cel care administrează dosarul înaintea şedinţei publice. Dacă aş fi văzut-o măcar evocată, în mod cert m-aş fi referit şi la ea în faţa Curţii“, a comentat Liviu Avram.
Argumentele CCR, potrivit cărora au respins sesizarea lui Liviu Avram ca inadmisiblă pe motiv că nu avea calitate de candidat, nu se susţin, potrivit lui Liviu Avram, autorul sesizării de neconstituţionalitate a alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin.
„Pe 4 mai, Curtea Constituţională mi-a acceptat calitatea de candidat, din moment ce primul articol pe care l-am atacat (legat de numărul de semnături) l-a judecat pe fond şi l-a declarat constituţional. Pe cel de-al doilea (numărul de tururi) nu l-a mai judecat, dar nu pentru că eu n-aş fi fost candidat, ci pentru că îi interzicea legea să extindă controlul şi asupra sa. Pe 11 mai, Augustin Zegrean a declarat că a respins sesizarea ca inadmisibilă, refuzând să judece fondul, pentru că eu nu eram candidat. Dar la fel de ne-candidat fusesem şi pe 4 mai, căci în acest interval nu s-a schimbat absolut nimic în statutul meu. De ce pe 4 mai a putut judeca şi pe 11 mai nu?“, mai precizează jurnalistul.
Liviu Avram a mai arătat că judecătorii CCR nu i-au recunoscut calitatea de candidat, deşi dosarul Curţii de Apel conţinea această informaţie. „Mai mult: în al doilea dosar, Curtea de Apel îmi recunoscuse deja calitatea de candidat, în pofida opoziţiei Guvernului, iar această informaţie - am verificat, căci am acces online la întreg dosarul de la CCR - a ajuns şi la Curtea Constituţională odată cu întreg dosarul. Înseamnă că CCR, cu de la sine putere şi fără să pună chestiunea în dezbatere publică, a întors ceea ce hotărâse Curtea de Apel, a decis că nu sunt candidat şi şi-a bazat decizia de respingere ca inadmisibilă exact pe acest argument. E aceasta o dreaptă judecată?“, a mai spus Avram,.
Magistraţii CCR au respins, ieri, ca inadmisibilă a doua sesizare înaintată de Liviu Avram, redactor-şef adjunct al ziarului „Adevărul“, pe articolul legislativ privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. În termeni mai puţin juridici, „inadmisibil“ înseamnă că magistraţii CCR nici măcar n-au analizat dacă articolul este constituţional sau nu, ci l-au respins din start. De ce? „Solicitarea lui Liviu Avram a fost declarată inadmisibilă pentru că el nu are calitatea de candidat“, a spus preşedintele CCR, Augustin Zegrean.
O interpretare cel puţin bizară, în condiţiile în care Liviu Avram, în momentul în care a început procesul cu Guvernul, avea statut de candidat. „Asta era problema? La momentul sesizării CCR eram candidat, părerea mea e că sesizarea era validă şi trebuiau s-o judece pe fond. Curtea de Apel mi-a reţinut calitatea de candidat, deşi Guvernul o contestase, şi a admis sesizarea CCR. Dar e doar părerea mea de nespecialist. Mai degrabă înclin să cred că n-au vrut să judece şi au găsit un pretext ca să n-o facă“, a comentat, succint, Liviu Avram, pe Facebook.
CCR a scornit motive
Pe larg, problema candidaturii stă în felul următor. Liviu Avram şi-a depus o candidatură-fantomă, numai ca să poată da Guvernul în judecată, deci să ajungă la CCR. Guvernul i-a cerut să demonstreze că şi-a depus candidatura, nu că are o candidatură validă. Diferenţa este esenţială, pentru că, strict din punct de vedere legal, Liviu Avram îşi depusese candidatura, fie ea doar una formală.
Ulterior, Guvernul s-a răzgândit, iar în faţa judecătorului de la Curtea de Apel, juristul Guvernului a solicitat ca sesizarea ridicată de Liviu Avram pe articolul ce prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin să fie respinsă, tocmai pentru faptul că Liviu Avram nu este candidat în acte. Însă judecătorul Raluca Cârjan a decis că, deşi doar într-o fază incipientă, Liviu Avram a avut statut de candidat, deci i-a admis excepţia. Aşa a ajuns dosarul la CCR.
Ba mai mult, în faţa magistraţilor CCR, Guvernul (partea direct implicată în proces) nu a mai contestat calitatea de candidat a lui Liviu Avram. Şi nu numai Guvernul nu a contestat, dar nici Avocatul Poporului, Camera Deputaţilor şi Senatul, instituţii care au trimis puncte de vedere în acest dosar. „Calitatea mea de candidat nu a fost dezbătută niciodată în faţa Curţii Constituţionale. Nu mi-a fost contestată această calitate nici de procurorul de şedinţă, nici de cele patru instituţii care au depus opinii, nici Curtea nu a ridicat-o din oficiu. Şi au respins excepţia fix pe baza unui argument care nu a fost dezbătut în şedinţă public“, a comentat Liviu Avram. În concluzie, CCR a decis că primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, dar fără a se pronunţa pe fondul problemei. În urma acestei decizii, nu mai există nicio cale ca primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin, un sistem electoral mult mai democratic, care le-ar fi conferit aleşilor reprezentativitate.