Legea lobby-ului va fi lăsată la sertar până la toamnă
0TERGIVERSARE Sub presiunea opiniei publice, deputaţii jurişti au decis să amâne discuţiile privitoare la reglementarea activităţii de lobby până la următoarea sesiune parlamentară care începe în septembrie.
Deputaţii jurişti ar fi trebuit să discute ieri, în şedinţa Comisiei juridice, două propuneri legislative privind activitatea de lobby. Mai exact, pe ordinea de zi a discuţiilor figurau un proiect depus în 2010 de către deputatul PSD Constantin Niţă şi modificat pe şest în “marţea neagră” din 10 decembrie 2013, dar şi un altul depus în 2011 de PDL, care între timp a fost avizat negativ de către Guvern. După mai puţin de o oră de discuţii generale, singura concluzie la care au ajuns parlamentarii din Comisia juridică a fost că trebuie să amâne discuţiile privind reglementarea activităţii de lobby, pe motiv că un asemenea demers necesită o analiză mai profundă. Printre cei care au dat înapoi s-a numărat şi deputatul PSD Daniel Florea, care a dezgropat, oficial, proiectul lui Niţă din sertarele Comisiei juridice, unde a zăcut documentul încă din 10 decembrie 2013.
PSD dă înapoi
Dezbaterile de ieri din Comisia juridică au durat mai puţin de o oră şi au fost suspendate când parlamentarii au fost nevoiţi să participe la şedinţa plenului reunit în care s-a votat Strategia Naţională de Apărare a Ţării. La discuţii au fost prezenţi reprezentanţi ai Asociaţiei Registrul Român de Lobby, ai Ministerului Justiţiei şi ai Administraţiei Prezidenţiale. Niciunul dintre proiectele care figurau pe ordinea de zi a şedinţei nu a fost, însă, abordat de către cei prezenţi în sală, care au vorbit fără să aibă vreun text în faţă. În schimb, discuţiile s-au axat pe “oportunitatea adoptării unui astfel de proiect”. Altfel spus, vreme de o jumătate de oră, deputaţii şi profesioniştii în lobby au argumentat în favoarea şi împotriva existenţei unei legi care să reglementeze activitatea de influenţare a deciziilor publice, fără să ajungă la o concluzie. Drept urmare, după şedinţa de plen deputaţii au anunţat suspendarea discuţiilor şi amânarea acestora până la următoarea sesiune parlamentară, programată să înceapă în luna septembrie.
În timpul discuţiilor preliminare, deputatul PSD Daniel Florea, cel care a resuscitat proiectul privind reglementarea activităţii de lobby, a evitat să susţină un punct de vedere clar. “De multe ori, se susţine că nu ar fi necesară reglementarea activităţii de lobby. Sunt atât de multe voci care spun că se încearcă mascarea traficului de influenţă prin activitatea de lobby, încît trebuie să vedem cât de necesar este să adoptăm această lege”, a spus Florea, precaut. Despre posibila “legalizare” a traficului de influenţă printr-un astfel de proiect au vorbit şi reprezentanţii Ministerului Justiţiei. “Nu ne dorim dezincriminarea traficului de influenţă, pledăm pentru transparenţă în activitatea de lobby”, au spus aceştia.
Au dat bir cu fugiţii
Proiectul lui Constantin Niţă, modificat în 2013, include în prezent o serie de amendamente controversate şi a fost discutat, separat, de patru deputaţi din Comisia juridică. Discuţiile au fost conduse de alesul PSD Daniel Florea care ieri a pledat pentru amânarea dezbaterilor. De altfel, niciunul dintre cei patru deputaţi care au dezgropat proiectul nu a pledat pentru adoptarea unei legi care să reglementeze activitatea de lobby. Astfel, finul premierului Victor Ponta, deputatul Marius Manolache, cunoscut drept autorul unor propuneri legislative de mutilare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, dar şi drept unul dintre participanţii la discuţiile privind legea lobby-ului, a lipsit de la şedinţa de ieri. O altă deputată din partea grupării lui Tăriceanu, Steluţa Cătăniciu, care s-a ocupat şi ea de resuscitarea proiectului depus de Niţă, a depus cerere de concediu începând de ieri, în timp ce colegul ei, Aurelian Ionescu, a absentat, de asemenea, nemotivat.
Hibele proiectului
Dintre cele două proiecte existente astăzi în Parlament, cel al lui Niţă a fost la un pas de adoptare, în şedinţa Camerei Deputaţilor din “marţea neagră”. Controversele din jurul acestui proiect privesc un amendament adus textului în 2013. Mai exact, la articolul 13, alineatul (7), se precizează că parlamentarii, dar şi consilierii locali şi judeţeni „pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi“. Altfel spus, în contextul în care aleşii definesc activitatea de lobby drept totalitatea acţiunilor care au ca scop „influenţarea deciziilor instituţiilor publice sau autorităţilor publice centrale sau locale“, parlamentarilor li se va permite să influenţeze politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor, dar fără să se supună rigorilor impuse prin aceeaşi lege lobby-iştilor sau firmelor de lobby. Formularea le-ar permite, practic, parlamentarilor să facă trafic de influenţă la adăpostul acestei activităţi, definită şi ca „reprezentare de interese“.