Legea finanţării campaniilor electorale, adoptată de Senat conform doleanţelor lui Iohannis. Care sunt observaţiile preşedintelui

Senatul a admis astăzi cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, după ce Comisia de Cod Electoral a adoptat un nou raport înlocuitor, care cuprinde observaţiile făcute de şeful statului. Senatul este prima Cameră sesizată, urmând ca deputaţii să se pronunţe înainte de trimiterea legii la promulgare.

UPDATE: Raportul Comisiei de Cod Electoral, care şi-a însuşit obiecţiile formulate în cererea de reeexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, a fost adoptată cu 106 voturi „pentru“, două „împotrivă“ şi o abţinere. Legea a trecut rapid de către Senat, Puterea şi Opoziţia fiind de acord cu toate observaţiile făcute de preşedintele Klaus Iohannis, în cererea de reexaminare.

Punctul de vedere al Guvernului: Cererea de reexaminare este o măsură menită să clarifice anumite aspecte. Susţinem în integralitate ceea ce Comisia propune să se dezbată astăzi.

Mihai Voicu, preşedintele Comisiei de Cod Electoral: Comisia comună pentru elaborarea legislaţiei electorale a fost sesizată cu această propunere. Legea a fost trimisă la Comisie în vederea unui raport înlocuitor ca urmare a cererii de reexaminare.

Ioan Chelaru, preşedintele de şedinţă: Îl invidiez pe colegul nostru Voicu pentru ce reuşeşte la Comisia de Cod Electoral. O să încerc mai mult şi eu mai mult la Comisia de revizuire a Constituţiei.

Membrii Comisiei de Cod Electoral au aprobat ieri cererile preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la Legea finanţării partidelor politice. “Am reglementat problema împrumuturilor prin obligativitatea ca toate împrumuturile, indiferent de sumă, să se facă prin transfer bancar, astfel încât să nu existe posibilitatea folosirii de bani în numerar, de bani negri în campanii. Mâine pe ordinea de zi la Senat este raportul. Aleşii s-au angajat ca până la data de 15 mai să trimită la promulgare Legea finanţării şi a alegerilor locale”, a explicat Mihai Voicu, preşedintele forului.

El a mai spus că, în opinia sa, banii pe care partidele i-ar primi de la stat, în urma unui scrutin electoral, ar putea însuma 30 de milioane de euro.

Obiecţiile lui Iohannis

În cererea sa, Iohannis reclamă introducerea împrumuturilor ca posibile surse de finanţare pentru partidele politice, nerespectarea procedurii legislative, încălcarea principiului transparenţei, dar şi pragul electoral de 3% care condiţionează rambursarea sumelor cheltuite în campanii, din bani de la bugetul de stat.

„Posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice - altele decât instituţiile de credit (supuse supravegherii prudenţiale şi unor cerinţe minime de administrare a riscurilor nerambursării împrumuturilor) - poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată“, scrie preşedintele.

O altă problemă semnalată de preşedinte vizează introducerea principiului independenţei partidelor politice şi al candidaţilor.

"În absenţa unor clarificări suplimentare cu privire la conţinutul noţiunii de «independenţă» acesta pare a nu fi corelat cu principiul pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituţie. Partidele politice canalizează opţiunile politice ale cetăţenilor şi este greu de crezut că ar putea fi independente faţă de influenţe politice. Pe de altă parte, partidele politice îşi propun şi au vocaţia guvernării, ceea ce înseamnă că nu pot fi indiferente faţă de puterea de stat. Candidaţii pe care îi propun partidele politice nu pot fi independenţi faţă de acestea, conceptul de candidat independent utilizat în cadrul legilor electorale vizând tocmai persoanele care nu au susţinerea unui partid politic", precizează Iohannis.

Totodată, preşedintele denunţă nerespectarea procedurilor parlamentare şi lipsa de transparenţă, dar şi mai multe articole cu probleme ale textului de act  normativ. În ce priveşte procedura parlamentară, Klaus Iohannis subliniază că propunerea iniţială de modificare a legii finanţării partidelor politice a fost respinsă de Senat, dar a trecut de Camera Deputaţilor după ce  i s-au adus amendamente care au „schimbat însăşi substanţa iniţiativei legislative“.

„De exemplu, în cadrul Comisiei comune au fost introduse reguli importante cu privire la procedura de rambursare a sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice, precum şi alte reguli privind alocarea spaţiilor pentru sediile centrale şi locale ale partidelor politice, fără ca aceste modificări să fi fost avute în vedere de iniţiatorii propunerii legislative şi fără să fi fost dezbătute în Plenul Senatului“, se arată în cerere.

 Preşedintele vorbeşte şi de pragul de 3% care condiţionează rambursarea sumelor cheltuite de partide în campanii de la bugetul de stat şi subliniază că pragul ar trebui reevaluat.

„În contextul în care legislaţia electorală urmează a fi modificată, urmărindu-se printre altele reducerea numărului de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic, precum şi posibilitatea de a înfiinţa partide exclusiv la nivel local, care să propună candidaţi numai în alegerile locale, atunci pragul de 3% impus pentru alegerile locale ar trebui reevaluat, în sensul oferirii posibilităţii ca el să fie aplicat şi cu privire la rezultatele electorale obţinute doar la nivelul unor consilii locale ori judeţene. Totodată, introducerea posibilităţii rambursării cheltuielilor de campanie reprezintă o finanţare importantă de la bugetul de stat a campaniilor electorale. Această formă de finanţare nu a beneficiat de un studiu de impact al legii asupra alocării fondurilor publice şi nici de o dezbatere publică, având în vedere modalitatea de inserare a textului în propunerea legislativă“, se arată în solicitare.