Legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro, dacă prejudiciul este plătit, promulgată

Președintele Klaus Iohannis a promulgat inițiativa prin care se dezincriminează evaziunea fiscală cu prejudiciu sub un milion de euro, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul majorat cu 25% din valoarea acestuia este achitat integral.

UPDATE:

Fostul premier Nicolae Ciucă a susținut în contextul promulgării proiectului de lege că astfel România trece la o nouă etapă judiciară în aceste spețe. 

„Proiectul de lege al combaterii evaziunii fiscale a fost promulgat de președintele României. După cum a constatat și CCR în motivarea avizului de constituționalitate, România trece la o nouă etapă judiciară în aceste spețe”, a transmis într-un mesaj pe Facebook șeful PNL Nicolae Ciucă. 

Liderul liberal a mai punctat în context că „au fost destule cazuri în care executarea pedepsei nu a remediat fapta incriminată. Recuperarea prejudiciului de până la un milion de euro + o majorare de 15% + dobânzi/penalități are un potențial mult mai mare de remediere a situației”.

„Prin acest proiect de lege, se întărește capacitatea statului de a combate evaziunea fiscală. Din alte prevederi, reamintesc doar că nereținerea impozitelor și/sau a contribuțiilor se pedepsește cu până la 5 ani închisoare, iar pentru sustragerea de la îndeplinirea obligațiilor fiscale se primește o pedeapsă de până la 10 ani închisoare”, a mai spus Nicolae Ciucă.

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Președintele Klaus Iohannis a semnat Decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care prevede, printre altele, că evazioniștii care plătesc prejudiciul să poată scăpa de închisoare, inițiată de premierul Marcel Ciolacu și șeful Senatului Nicolae Ciucă. 

Laura Codruța Kovesi spunea la finalul anului trecut, că, dacă e promulgată, legea ar putea afecta investigațiile transfrontaliere ale EPPO, ceea ce ar duce la o încălcare a obligațiilor asumate de România.

În replică, premierul Marcel Ciolacu a susținut atunci  că nu este vorba despre dezincriminarea faptelor, iar „respectivul care a încălcat legea, a doua oară când încalcă legea se duce la puşcărie”, explicând că modificarea a venit printr-un amendament al grupurilor parlamentare. 

„Eu nu sunt nici judecător, nici procuror. Eu nu am fost iniţiatorul şi este un amendament venit de la grupurile parlamentare. Nu sunt nici judecător, nici procuror, nu mă interesează să bag pe nimeni la puşcărie, fiindcă eu nu mă ocup cu aşa ceva, ci responsabilitatea mea este aceea de a face un buget sustenabil. Pe mine mă interesează banii pe care trebuie să ni-i dea înapoi, cu toate majorările”, a mai spus premierul. 

Ce prevede legea

Potrivit legii, persoanele care comit fapte de evaziune fiscală, cu un prejudiciu care nu depăsește un milion de euro, pot scăpa de pedeapsa cu închisoarea, în anumite condiții, dacă restituie în termenele prevăzute prejudiciul plus alte penalități, în funcție de perioada necesară restituirii. De asemenea, dacă cei care comit fapte de evaziune fiscală recunosc infracțiunile comise înainte ca organele de urmărire penală să fie sesizate, vor avea sancțiunile reduse la jumătate.

„În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 61, art. 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale, prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală”, prevede inițiativa.

Scutirea de la pedeapsa cu închisoarea nu se va aplica însă în cazul celor care au comis evaziune fiscală de mai multe ori într-un interval de cinci ani.

Sesizarea la CCR, respinsă

Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege cu un total de 182 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă, 2 abțineri, iar 11 aleși nu au votat. Senatul a adoptat legea cu o zi înainte de votul Camerei Deputaților. 

Ulterior, CCR a respins pe 19 martie sesizarea de neconstituționalitate a inițiativei depusă de USR și Forța Dreptei. 

Subiectul a mai fost discutat și în intervalul 2018-2020, însă nu a trecut de Parlament.