Legea care a deschis porţile puşcăriilor produce efecte şi după abrogare. Cât timp şi pentru cine
0Legea recursului compensatoriu, care a eliberat peste 20.000 de infractori, va fi abrogată fie de Parlament printr-o altă lege, fie de Guvern prin angajarea răspunderii. Deşi îngropată, mica graţiere va mai produce efecte pe viitor: deţinuţii aflaţi acum după gratii vor beneficia în continuare de clemenţa statului
La presiunea societăţii, Guvernul Orban se pregăteşte să abroge Legea recursului compensatoriu prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului. Ce presupune procedura? Opoziţia - PSD şi ProRomânia - pot depune moţiune de cenzură în termen de trei zile. Dacă moţiunea trece, Guvernul Orban e demis. Dacă nu, legea pentru abrogarea recursului compensatoriu se consideră adoptată şi merge la Cotroceni pentru promulgare. Practic, angajarea răspunderii e o procedură rapidă, fără dezbateri, de a promova un proiect legislativ. „Dacă nu le convine celor de la PSD, să depună moţiune de cenzură“, a îndemnat Ludovic Orban. PNL are o majoritate extrem de fragilă: doar 7-8 voturi peste limită. Însă nici PSD nu are puterea de a trânti acum Guvernul PNL, în contextul înfrângerii ruşinoase de la prezidenţiale. Aşadar, Guvernul Orban are şanse mici să fie dat jos prin moţiune de cenzură.
Pe de altă parte, Marcel Ciolacu, noul preşedinte al PSD, a încercat să ia faţa PNL. Social-democraţii au pus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, în regim de urgenţă, un proiect mai vechi al PNL care prevede abrogarea recursului compensatoriu. Votul final ar putea fi dat miercuri. „Aşteptăm votul Parlamentului, pentru că este tot proiectul nostru de lege. Dacă este adoptat, nu mai are rost să ne angajm răspunderea“, a spus liderul PNL Ludovic Orban. Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect, deci legea va merge la Iohannis pentru promulgare.
Chiar dacă recursul compensatoriu va fi abrogat - fie de Parlament, fie de Guvern – legea care a deschis porţile puşcăriilor pentru 20.000 de infractori va produce în continuare efecte pentru încă o perioadă de timp. De ce? Pentru că recursul compensatoriu, echivalent cu o mică graţiere, acţionează retroactiv, potrivit normelor de drept. Mai exact, deţinuţii aflaţi acum după gratii, care n-au apucat să fie eliberaţi, vor beneficia de reducerea pedepeselor şi, lunile viitoare, vor ieşi, rând pe rând din închisoare, deşi legea va fi abrogată. În această categorie se încadrează toţi deţinuţii, indiferent de gravitatea faptelor comise. Judecătorul Cristi Danileţ susţine că legea va funcţionează retroactiv doar parţial. „Cei care sunt acum în penitenciar beneficiază de acestă lege până în momentul ieşirii ei din vigoare, adică pentru ceea ce au ispăşit deja, nu şi pentru restul de pedeapsă pe care îl mai au de executat de la momentul la care intră în vigoare abrogarea“, spune Danielţ. Mai exact, o persoană cu o condmanare de 10 ani, şi care a ispăşit jumătate, va beneficia de recurs compensatoriu doar pentru cei cinci ani petrecutţi după gratii, nu pentru întreaga perioadă.
Ce se întâmplă cu infractorii care au săvârşit fapte penale în timp ce legea recursului compensatoriu a fost în vigoare, dar care n-au primit deocamdată o condmanare definitivă? Li se va aplica şi lor legea retroactiv? Avocatul Elenina Nicuţ susţine că da. „Recursul compensatoriu, deşi abrogat, va avea efecte ca orice altă lege penală mai favorabilă. Aşadar, orice persoană care a comis o faptă până la abrogarea legii va beneficia pe viitor de reducerea pedepsei“, susţine Nicuţ. De cealaltă parte, parlamentarii-jurişti Florin Iordache (PSD) şi Gabriel Andronache (PNL) sunt de părere că recursul compensatoriu se aplică doar deţinuţilor aflaţi în executarea pedepsei, nu şi răufăcătorilor aflaţi acum în stare de libertate sau arestaţi preventiv. „Legea nu se aplică deci pentru cei care au săvârşit infracţiuni, dar încă nu sunt condamnaţi“, spune şi judecătorul Cristi Danileţ.
Recursul compensatoriu s-a aplicat tuturor deţinuţilor care au primit condamnări definitive în ultmii 7 ani. Pe scurt, pedepsele au fost reuse cu 20%. Scopul măsurii a fost aerisirea penitenciarelor, astfel încât România să nu mai piardă procese la CEDO din cauza condiţiilor grele de detenţie. Ce se întîmpă mai departe, după ce dispare această lege? Ne întoarcem la procesle piedute?„Penitenciarele nu mai sunt la fel de agloemrate. Soluţia pe termen lung e renovarea închisorilor şi introducerea brăţărilor electronice“, susţine Elenina Nicuţ.
Mica graţiere
De la intrarea în vigoare a legii (octomrbie 2017), peste de 21.000 de persoane au fost eliberate. Dintre acestea, mai mult de 7.000 au fost cazuri de infracţiuni deosebit de periculoase, omor, viol, tâlhărie calificată. 1.877 de persoane eliberate au fost reîncarcerate, iar 509 deţinuţi eliberaţi din nou au comis noi crime, violuri şi tâlharii, arată o statistică a Ministerului Justiţiei.