Klaus Iohannis, întâlnire cu Dragnea şi Tăriceanu la Parlament. Premieră: şeful statului, întâmpinat de preşedintele Senatului

Preşedintele Klaus Iohannis a participat miercuri la primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9). Şeful statului a fost întâmpinat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, conform protocolului, şi nu de un vicepreşedinte al Senatului, cum s-a întâmplat la alte vizite ale preşedintelui în Parlament. La summit a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea

Discursul suţinut de preşedintele Klaus Iohannis: 

„Îmi face plăcere să particip la deschiderea acestui eveniment şi să vă împărtăşesc câteva consideraţii care privesc Formatul Bucureşti sau, cum mai este denumit, B9. După cum cunoaşteţi, am lansat acest Format împreună cu Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la Bucureşti, în noiembrie 2015. De atunci, B9 a avut o dinamică susţinută la nivel executiv – ministerial şi al şefilor de stat.

Formatul s-a consolidat într-o platformă de dialog informal foarte utilă, pe teme de securitate, între statele de pe Flancul Estic al NATO, care au devenit deopotrivă beneficiare ale măsurilor de descurajare adoptate la nivel aliat, precum şi contributoare active la securitatea euro-atlantică, a NATO în întregul său.

Ceea ce ne-a adus împreună au fost percepţiile similare privind riscurile de securitate actuale şi provocările provenind din vecinătatea estică.

Principiile călăuzitoare ale Formatului Bucureşti vizează furnizarea unei contribuţii rezultând din experienţa şi expertiza specifice statelor participante la Format, cu înţelegerea că menţinerea şi consolidarea coeziunii, unităţii şi solidarităţii aliate rămân esenţiale.

Acţionând împreună, în această manieră, astăzi:

•   Găzduim pe propriile teritorii unităţi şi structuri aliate, sisteme de apărare-cheie pentru Alianţă, precum şi componente ale sistemului de apărare anti-rachetă aliat;

•   Participăm la operaţii NATO precum cea din Afganistan;

•   Contribuim activ la programele de asistenţă destinate statelor partenere;

•   Participăm activ la eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării, ne-am implicat activ în PESCO, propunem şi participăm la proiecte concrete de cooperare sub egida acestei iniţiative, suntem implicaţi activ în dezbaterile conceptuale şi în procesul general de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniu, participăm la misiunile civile ale Uniunii, atât în vecinătatea noastră estică, cât şi în cea sudică;

•   Participăm la creşterea contribuţiei europene în cadrul Alianţei.

Care poate fi, aşadar, rolul parlamentelor naţionale în cadrul acestei platforme?

Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO – aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate.

Totodată, parlamentelor naţionale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susţină o abordare mai ambiţioasă a securităţii şi apărării comune.

Subliniez aici angajamentul României de a aloca 2% din PIB, începând cu 2017, care evidenţiază importanţa colaborării eficiente dintre toţi actorii instituţionali – Preşedinte, Parlament şi Guvern.

Asumarea şi menţinerea acestui angajament s-a realizat, la iniţiativa mea, chiar la începutul mandatului meu de Preşedinte, cu acordul tuturor partidelor reprezentate în parlament.

Cred că este un exemplu concret şi pozitiv al modului în care toate instituţiile unui stat membru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor asumate pentru propria securitate, dar şi pentru securitatea întregului spaţiu euro-atlantic.

Partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităţilor. Acest principiu trebuie înţeles de societate în ansamblul ei, iar aici intervine rolul esenţial al parlamentelor naţionale.

Într-adevăr, parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriilor opinii publice beneficiile şi responsabilităţile derivate din statutul de membru al NATO.

Distins auditoriu,

Summitul NATO de la Bruxelles, din acest an, va marca o nouă etapă în procesul de adaptare a Alianţei la provocările şi ameninţările actuale de securitate. În pregătirea sa, Summitul Formatului Bucureşti de la Varşovia din luna iunie, pe care îl voi co-prezida împreună cu Preşedintele Duda, va avea un rol foarte important.

În acest context, implementarea deplină a deciziilor pe care le-am adoptat la Summiturile NATO din Ţara Galilor şi de la Varşovia este prioritară.

În continuare, va trebui să susţinem ca prezenţa aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, să fie unitară, coerentă şi eficientă, pentru a servi scopului de consolidare a posturii de descurajare şi apărare a NATO. România susţine ferm iniţiativele aliate care ajută la realizarea acestui deziderat.

În completarea acestor eforturi, partenerii Alianţei, de la Est şi Sud, trebuie să beneficieze, în continuare, de atenţia şi sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienţei lor. În acelaşi timp, susţinem iniţiativele destinate gestionării ameninţărilor din vecinătatea sudică a spaţiului euro-atlantic, inclusiv prin creşterea rolului NATO în combaterea terorismului. 

De asemenea, România susţine ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană, în deplină complementaritate.

Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acţiuni şi decizii concrete, unitatea şi solidaritatea Aliaţilor, precum şi valoarea unei relaţii transatlantice solide.  

Doamnelor şi domnilor,

Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o Alianţă mai puternică, iar România va rămâne acelaşi aliat şi partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securităţii regionale şi internaţionale“, a spus Iohannis.