Klaus Iohannis a promulgat două legi care dau undă verde unor împrumuturi de sute de milioane de euro pentru îmbunătăţirea şcolilor şi a spitalelor

Preşedintele Klaus Iohannis a dat undă verde, prin promulgarea a două legi, acordurilor de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), prin care ţara noastră va primi 250 de milioane de euro, bani rambursabili, pentru investiţii în sistemul de învăţământ şi cel sanitar.

Una dintre legile promulgate de preşedintele Klaus Iohannis, pentru reforma sistemului sanitar, prevede un împrumut de 150 de milioane de euro de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, bani rambursabili, care vor merge către îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a eficienţei din acest sector. Această sumă se va adăuga celor 250 de milioane de euro pe care România i-a împrumutat prin acordul semnat în 2014, dar care nu au fost de ajuns pentru finalizarea tuturor proiectelor prevăzute iniţial.

Astfel, această finanţare adiţională vizează, în principal, întărirea furnizării de servicii medicale, prin modernizarea sistemului de telemedicină, îmbunătăţirea reţelei de screening pentru cancerul cervical, achiziţia de echipamente pentru centrele de arşi, cât şi îmbunătăţirea guvernării sectorului sanitar. În plus faţă de prevederile iniţiale ale proiectului, o parte din împrumutul de 150 de milioane de euro va merge şi către întărirea sistemului de sănătate publică pentru a răspunde crizei COVID-19, după cum se arată în expunerea de motive a proiectului.

Investiţii de 100 de milioane de euro în şcoli

Al doilea acord de împrumut vizează demararea unui Proiect privind şcoli mai sigure, incluzive şi sustenabile în România, pentru care ţara noastră s-a îndatorat 100 de milioane de euro. 

Banii vor fi îndreptaţi către infrastructura şcolară, cu accent pe instalaţii de apă, termice, sanitare şi de canalizare, investiţii în săli de clasă inteligente, adică dezvoltarea infrastructurii IT şi către componenta de răspuns la situaţii de urgenţă. 

„Combinând răspunsul la criza COVID-19 cu nevoia de creare a unei infrastructuri educaţionale sigure şi de calitate, se va asigura mai multă flexibilitate pentru o adaptare rapidă la şocurile viitoare, în timp ce clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar devin mai rezistente”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege. 

Proiectul se va derula pe o perioadă de 6 ani şi vor fi luate în vizor aproximativ 55 de şcoli pentru a fi reabilitate cu prioritate, atât în zona rurală cât şi în cea urbană.