Kelemen: Sper ca acum, în secolul XXI, când vom cere dreptul să decidem liber în privinţa viitorului comunităţii noastre, nu vom atârna lângă un steag

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus, sâmbătă, la ceremonia organizată la aniversarea a 450 de ani de la recunoaşterea libertăţii religioase în Transilvania prin Edictul de la Turda, că speră că acum, în secolul XXI, când pentru păstrarea identităţii maghiarii cer dreptul să decidă liber în privinţa viitorului comunităţii lor, nu vor flutura şi nu vor atârna lângă un steag, aşa cum au fost avertizaţi zilele trecute de premierul Mihai Tudose

"Dieta de la Turda, după căutări îndelungate a decis calea de urmat în ceea ce priveşte conştiinţa, religia şi credinţa. Prin aceasta a depăşit cu mult prevederile Păcii Religioase  de la Augsburg, din 1555 şi, pentru prima dată în creştinismul occidental, s-a stabilit că  este posibilă coexistenţa mai multor religii, spunându-se că cele patru confesiuni creştine trebuie să poată convieţui împreună chiar şi într-o singură localitate, iar fiecare membru al comunităţii locale poate să decidă singur cărei religii doreşte să aparţină. Nici Principatul Transilvaniei, care până la acea vreme oscilase cu succes între cele două mari imperii, Habsburgic şi Otoman, nu a fost ocolit, şi nici nu putea fi ignorat de nici un curent spiritual important al epocii. Dar Edictul emis de Dieta de la Turda, aşa cum s-a dovedit mai târziu, şi aşa cum timpul a demonstrat, a fost o orientare spre viitor, un reper în modelarea lumii", a spus liderul UDMR.

El a spus că această sărbătoare este şi despre prezent, dar mai ales despre viitor, despre speranţele comune.

"2018 este un an dificil. Dacă a fost posibil acum 450 de ani să se ia o decizie care să rezolve o problemă fundamentală, problemă care a generat conflicte serioase la acel moment, pe bună dreptate ne punem întrebarea: ca moştenitori ai valorilor transilvane, putem avea o influenţă importantă asupra celor care astăzi cred că unei comunităţi nu trebuie să îi fie acordate libertăţile fundamentale care îi permit alegerea liberă a păstrării identităţii sale lingvistice şi culturale. Libertatea, aşa cum s-a demonstrat de atâtea ori pe parcursul istoriei, spre deosebire de lumea materială, poate fi divizată. Nicio comunitate nu va avea mai puţină libertate, chiar dacă ar permite celeilalte comunităţi să beneficieze pe deplin de drepturile sale – aşa cum ne-a fost promis şi nouă, maghiarilor din Transilvania, acum 100 de ani. Sărbătoarea nu ţine doar de trecut, se adresează şi speranţelor, aşteptărilor prezentului, deci şi viitorului. Sper ca acum, în secolul 21, când, pentru păstrarea identităţii noastre vom cere dreptul să decidem liber în privinţa viitorului comunităţii noastre, nu vom flutura, nu vom atârna lângă un steag, aşa cum am fost avertizaţi zilele trecute. De asemenea, sper că şi în viitor, în fiecare localitate din Transilvania, va exista  o comunitate maghiară puternică şi vor exista biserici istorice puternice, care vor putea să rememoreze în libertate deplină Edictul Dietei de la Turda, transmiţând cu mândrie această uriaşă moştenire intelectuală care s-a născut pe aceste meleaguri", a declarat Kelemen Hunor.

Miercuri seară, la Realitatea TV, premierul Mihai Tudose a vorbit despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM), apreciind că ”nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”. ”Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat premierul.

În urma acestor declaraţii, ambasadorul României la Budapesta a fost convocat la Ministerul ungar de Externe. Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a calificat declaraţia premierului drept "absolut inacceptabilă, nedemnă de valorile europene şi de secolul XXI".