Kelemen Hunor, atac la proiectul regionalizării: „Maghiarii ar putea ieşi în stradă“

Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat marţi, la RFI, că maghiarii din Harghita, Covasna şi Mureş „se tem de o asimilare foarte perversă“, prin proiectul regionalizării şi avertizează că oamenii ar putea ieşi în stradă, dacă Ţinutul Secuiesc va fi „asimilat spre Braşov, Buzău sau Neamţ“.

„În Harghita, în Covasna şi în Mureş mai puţin, vrei-nu vrei, trăiesc maghiarii. Este o zonă, aşa cum este şi Ţara Moţilor şi Moldova şi Dobrogea, cu anumite tradiţii istorice, culturale, legături sociale, economice şi din acest punct de vedere, eu cred că orice abordare, indiferent cum faci acolo are şi o conotaţie etnică“, a declarat Kelemen Hunor. 

Acesta a mai spus că „nimeni nu va fugi cu Ţinutul Secuiesc din România“.

„Până la urmă, nu o să rămână în mijlocul României o gaură neagră, nimeni nu va căra Harghita şi Covasna pe spinare, nu va fugi nimeni cu Ţinutul Secuiesc în străinătate, cum nu a fugit nici cu Ţara Moţilor, nici cu Ţara Bârsei. Din acest punct de vedere, trebuie să depăşim această frică şi această paranoia, care e legată de Ţinutul Secuiesc“, a mai afirmat Hunor.

În altă ordine de idei, liderul UDMR a amintit că „nici Ceauşescu nu a îndrăznit în '68 să facă o organizare teritorială în aşa fel încât cele două judeţe, trei judeţe să fie împărţite în patru-cinci-şase alte zone sau populaţia să fie asimilată spre Braşov, spre Buzău, spre Neamţ şi aşa mai departe“. 

„Oamenii au ieşit în stradă şi în '68. Dacă cineva crede că nu vor ieşi în 2013, eu cred că se înşeală!", a conchis Hunor.

Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat duminică la emisiunea „După 20 de ani“ ( Pro TV) că numărul regiunilor de dezvoltare va fi opt sau nouă, iar cel mai important criteriu pentru delimitarea acestora ţine nu de aspectul etnic, ci de caracterul dominant al slujbelor agricole, care ar putea să ducă la nedezvoltare.