Iohannis trimite Senatului spre reexaminare Legea dialogului social

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, spre reexaminare Legea dialogului social, apreciind că angajatorul nu poate reţine şi vira cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată, la cererea organizaţiilor sindicale, deoarece salariul, potrivit Codului Muncii, se plăteşte direct titularului.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, în forma transmisă spre promulgare, introduce noi reglementări referitoare la: posibilitatea angajatorilor de a reţine şi de a vira cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată la cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acesteia, competenţa Consiliului Naţional Tripartit de a stabili sectoarele de activitate, care urmează a fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, introducerea organizaţiilor patronale ca părţi ale contractului colectiv de muncă, stabilirea modalităţilor concrete de negociere colectivă a contractelor ce se vor încheia la nivelul autorităţilor sau instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă sau care se află în coordonarea sau subordonarea autorităţii publice centrale.

În ceea ce priveşte posibilitatea angajatorilor de a reţine şi de a vira cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată la cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acestora, prin Art. I pct. 2 din legea transmisă la promulgare, Art. 24 din Legea nr. 62/2011 se completează cu un nou alineat care prevede că la cererea organizaţiilor sindicale şi cu acordul membrilor acestora, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată.

"Subliniem că, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a reţinut că, deşi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanţă, în privinţa apărării lor, acestea sunt asimilate cu bunuri, statuându-se că noţiunile de «bun» şi «proprietate» au un sens care «nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde şi alte drepturi şi interese patrimoniale» (cauza Beyler împotriva Italiei, 2000). Aşadar, drepturile salariale se circumscriu prevederilor Art. 44 din Constituţie şi ale Art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ce stipulează că «Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile generale ale dreptului internaţional». Totodată, în conformitate cu dispoziţiile Art. 167 alin. (1) din Codului Muncii salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta", se arată în cererea de reexaminare.

Astfel, preşedintele apreciază că se impune reanalizarea conţinutului Art. I pct. 2 din legea transmisă spre promulgare, în sensul asigurării dreptului salariatului de a-şi manifesta voinţa în mod direct şi expres cu privire la veniturile sale salariale.

"În ceea ce priveşte reglementările referitoare la reprezentarea părţilor la negocierea colectivă, considerăm că prevederile introduse prin Art. I pct. 6 din legea transmisă spre promulgare nu pot fi disjunse de necesitatea scăderii pragului de reprezentativitate a sindicatului la nivel de unitate. În acest sens, pentru o mai bună exercitare a dreptului la negocieri colective, drept garantat de Art. 41 din Constituţie, considerăm că este oportună diminuarea pragului de reprezentativitate a sindicatelor la nivel de unitate. Semnalăm că dispoziţii referitoare la reducerea pragului de reprezentativitate la nivel de unitate a sindicatului figurau în forma iniţială a propunerii legislative, iar argumentele legate de acest aspect sunt reţinute în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, fiind reluate şi cu ocazia dezbaterilor parlamentare din plenul Camerei Deputaţilor, la şedinţa din data de 13 mai 2015", se mai arată în cerere.