Iohannis și mai mulți lideri europeni, scrisoare comună privind mecanismul UE de protecție civilă

Președintele României, alături de liderii din alte nouă țări europene, au semnat o scrisoare comună adresată președinților Consiliului European și Comisiei Europene privind mecanismul UE de protecție civilă.

„În vremuri dificile, capacitatea Uniunii Europene de pregătire și răspuns la criză este crucială. Am inițiat cu colegii mei din Consiliul European din Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania și Slovacia o scrisoare comună pentru a face mecanismul de protecție civilă mai puternic și mai eficient pentru a ne consolida rezistența”, a transmis Klaus Iohannis, într-un mesaj pe Twitter.

Liderii europeni propun în scrisoarea comună revitalizarea discuției privind protecția civilă europeană și gestionarea crizelor pe baza întregului ciclu de risc.

„Războiul de agresiune în curs al Rusiei împotriva Ucrainei a reconfirmat puterea acțiunii noastre comune pentru a oferi sprijinul necesar Ucrainei, utilizând pe deplin instrumentele și mecanismele UE”, susțin aceștia, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Președinții din cele 10 țări au subliniat că mecanismul de protecție civilă al UE s-a dovedit, în contextul actual, un instrument esențial pentru canalizarea asistenței de urgență către Ucraina. De asemenea, aceștia subliniază eficacitatea mecanismului de protecție civilă și în cazul cutremurelor din Turcia și Siria, pandemiei de COVID și incendiilor forestiere din Europa. 

„Asistența oferită prin Mecanism nu este impresionantă doar prin forță, număr și coordonare integrată, dar arată și solidaritatea și unitatea europeană în interiorul granițelor europene și în afara acesteia”, se arată în scrisoarea comună.

Semnatarii scrisorii comune propun ca în următorul Consiliul European să aibă loc un schimb de opinii referitor la viitorul mecanismelor europene de pregătire și de răspuns.

Propunerile liderilor europeni

Liderii europeni punctează nevoia unor eforturi comune a statelor membre și instituțiilor europene în mai multe direcții de acțiune.

O direcție de acțiune este reprezentată de dezvoltarea unei abordări strategice orientate către o dezvoltare pe termen mediu și lung a mecanismului de protecție civilă.

„Ar trebui să realizăm o abordare unificată în cazul dezastrelor la scară largă, transfrontaliere, transsectoriale în etapele de prevenire, pregătire, răspuns și recuperare. Avem nevoie de o schimbare completă a mentalității de la obiective pe termen scurt la obiective proactive, pe termen mediu și lung, mecanisme de monitorizare și evaluare, angajament financiar adecvat printr-o mai bună utilizare a resurselor naționale și europene disponibile, investiții strategice, inclusiv în tehnologiile emergente și inovare, creșterea schimbul de informații despre risc și implicarea într-o abordare mai largă a întregii societăți. În eforturile noastre de pregătire, amenințarea cu războiul ar trebui să fie luată în considerare în mod similar cu alte dezastre naturale sau provocate de om, ținând cont de competențele naționale și de cadrul legal al UE”, se arată în scrisoare.

Liderii europeni propun consolidarea capacității instituționale la nivelul UE prin explorarea posibilității unui centru unic de gestionare a crizelor. 

„Asigurarea cooperării și a unei coerențe sporite a acțiunii UE printr-o mai bună coordonare instituțională este esențială, permițând, de asemenea, prioritizarea investițiilor viitoare în infrastructură, resurse și personal. Centrul de coordonare a răspunsului la urgențe (ERCC) ar putea fi dezvoltat suplimentar pentru a răspunde acestui obiectiv. În continuare, în funcție de evoluțiile la nivelul UE, am putea evalua și posibila dezvoltare a unui astfel de centru unic proactiv de gestionare a crizelor într-un organism european care să vizeze stimularea cooperării între statele membre în prevenirea, pregătirea și răspunsul la situații de urgență”, precizează aceștia.

O altă, propunere este dezvoltarea în continuare a capacităților pentru pregătirea și răspunsul european în caz de urgență.

„Trebuie să continuăm să investim cu grijă și eficient și să acționăm mai rapid și mai hotărât atunci când ne confruntăm cu o criză. Ar trebui să luăm în considerare suplimentarea capacităților naționale solide și solidare în Fondul european de protecție civilă (ECPP), cheie pentru reziliența UE în ansamblu, precum și investițiile în dezvoltarea altor capacități RescEU”, se arată în scrisoarea comună.

De asemenea, cei 10 șefi de stat propun îmbunătățirea rolului autorităților naționale de protecție civilă și de gestionare a crizelor.

„Consolidarea competențelor juridice și a resurselor disponibile este crucială pentru un răspuns transsectorial eficient. O abordare a întregii societăți este, de asemenea, cheia pentru o societate rezistentă, toate părțile interesate oferind contribuții unice la reducerea și gestionarea riscului de dezastre pe termen lung”, precizează șefii de stat.