Iohannis: Rămânem interesaţi în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic
0Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România rămâne puternic interesată în accesarea de volume suplimentare de gaz caspic pentru a acoperi consumul naţional, arătând că a fost demonstrată importanța strategică a Coridorului Sudic pentru securitatea energetică a Europei.
Șeful statului i-a mulțumit președintelui Ilham Aliyev pentru invitația la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, arătând că este deja a șasea participare a României.
„Coridorul Sudic de Gaze și-a demonstrat, dincolo de orice dubiu, în cei doi ani de când este operațional, importanța strategică pentru securitatea energetică a Europei. Trebuie să îi salutăm în mod particular pe toți cei care au dat dovadă de viziune, voință politică și hotărâre pentru a face din acest Coridor o realitate”, a spus președintele, explicând că importanța coridorului a crescut în contextul războiului de pe teritoriul Ucrainei.
Klaus Iohannis a arătat, totodată, că, în acest context, „Uniunea Europeană și Statele Membre au întreprins pași decisivi pentru a reduce substanțial dependența de gaz provenit din surse nesigure, deoarece acesta vine cu un cost geopolitic mult prea mare”.
Această orientare strategică în favoarea unor parteneri de încredere, cum este cazul Azerbaidjanului, a fost de mult timp susținută de către România. Iar noi ne-am bucurat de beneficiile Parteneriatului Strategic dintre România și Azerbaidjan de la momentul lansării acestuia în 2009.
Președintele a arătat și că omologul din Azerbaidjan a dat asigurări în ceea ce privește disponibilitatea gazului caspic pentru piața europeană, oferind stabilitatea și predictabilitatea necesare într-o perioadă critică pentru piețe.
„Încheierea Memorandumului de Înțelegere asupra Parteneriatului Strategic în domeniul energiei, semnat de către Uniunea Europeană și Azerbaidjan în iulie 2022, deschide calea pentru consacrarea suplimentară a rolului Coridorului Sudic ca element esențial în strategia de diversificare a UE”, a mai spus președintele, arătând rolul României în extinderea coridorului.
În același timp, președintele a prezentat eforturile făcute de România pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniu și ajutorul oferit țărilor vecine astfel.
Președintele a subliniat și că România vede o utilizare predictibilă și pe termen lung a gazului natural în economia UE, militând activ „pentru includerea gazului natural și a energiei nucleare în taxonomia verde, ca tehnologii esențiale în procesul de tranziție spre o economie fără carbon”.
„România este în momentul de față un producător important de hidrocarburi în Europa, un rol pe care intenționăm să îl dezvoltăm cu rezervele de gaz deja descoperite în Marea Neagră. În plus, volume adiționale substanțiale vor deveni disponibile în 2026-2027. România va putea să contribuie în continuare la securitatea energetică și reziliența din Europa”, a mai arătat șeful statului, subliniind că astfel „angajamentul nostru de a promova cooperarea energetică în regiune este puternic, atât prin capitalizarea potențialului disponibil pentru producția de energie, cât și prin infrastructura transfrontalieră de transport a energiei”, amintind de semnarea Acordului de Parteneriat Strategic în domeniul dezvoltării și furnizării energiei verzi între Guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, prin care va fi dezvoltat un cablu submarin pentru energie electrică verde la Marea Neagră.
„Acest Parteneriat Strategic este totodată în concordanță cu planul REPowerEU și va consolida creșterea economică, securitatea, reziliența și acțiunile climatice pentru Europa și pentru partenerii noștri. Cooperarea energetică între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Azerbaidjan, pe de altă parte, are o prioritate strategică și, mai mult decât atât, este cerută de logica pieței”, a mai transmis președintele în deschiderea evenimentului, dînd reasigurări privind angajamentul solid și continuu al României pentru cooperarea regională, „ca modalitate de a găsi soluții sustenabile la provocări comune, în mod particular pentru securitatea noastră energetică comună”.