Iohannis: Problema intrării în spaţiul Schengen nu este rezolvată, dar a luat o turnură pozitivă

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, înainte de începerea reuniunii informale a Consiliului European de la Bratislava, că sunt necesare discuţii cu mai mulţi parteneri europeni pentru ca România să fie admisă în spaţiul Schengen, însă această chestiune a luat „o turnură pozitivă”.

„Lucrurile nu sunt niciodată simple. Este nevoie de discuţii cu mai mulţi parteneri - nu vreau să nominalizez - dar mai este de lucru. Să nu-şi imagineze cineva că problema este rezolvată. A luat o turnură pozitivă, dar până la rezolvarea ei mai este de lucru“, a declarat Klaus Iohannis răspunzând unei întrebări legate de şansele României de a intra în spaţiul Schengen, în condiţiile în care preşedintele Franţei, François Hollande a anunţat că susţine intrarea României în Schengen cu graniţele aeriene, într-o primă etapă.

Pe lângă susţinerea Franţei, România se bucură de sprijin şi din partea altor cancelarii europene. „Sunt multe ţări care au declarat de la început că ne susţin fără niciun fel de rezerve. De exemplu, Slovacia a declarat din capul locului că este pentru intrarea României în spaţiul Schengen şi mulţi alţii, tot aşa”, a precizat preşedintele.

El consideră că ţara noastră are unele atuuri în discuţiile cu partenerii europeni. ”Partenerii noştri şi-au dat seama că România este o ţară care doar geografic se află într-o margine a Uniunii, în realitate suntem foarte bine pregătiţi, am dovedit că putem să facem faţă fără niciun fel de problemă acestui val migraţionist, ne-am protejat foarte bine graniţele, pe de altă parte am reuşit să integrăm un număr de migranţi care au ajuns în România”, a menţionat Iohannis.

Uniunea Europeană încearcă vineri, la Bratislava, să dinamizeze prin proiecte concrete blocul ameninţat de un calendar electoral foarte încărcat, ascensiunea populismului şi plecarea anunţată a Regatului Unit, care urmează să se concretizeze, relatează Reuters.

Pe agenda adoptată a reuniunii din capitala slovacă a Celor 27, la care nu participă partenerul lor britanic, se află dublarea Planului de investiţii Juncker, iar subiectele se întind până la marcarea a 60 de ani de la Tratatul fondator de la Roma al Comunităţii Europene, în martie 2017.

Securitatea, apărarea, creşterea economică şi tineretul sunt priorităţile, nu tocmai noi, impuse după lovitura referendumului britanic de la 23 iunie şi pregătite de către cuplul franco-german.