Iohannis, prima reacţie despre noul Cod Fiscal: S-a strecurat aprecierea că ar revoluţiona finanţele României. Ar trebui să ne preocupe maniera în care se reduc taxele
0Preşedintele Klaus Iohannis a participat miercuri la un eveniment aniversar organizat la BNR, alături de guvernatorul Mugur Isărescu, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea Regelui Ferdinand. În discursul susţinut, şeful statului a vorbit succint şi despre noul Cod Fiscal, pe care în acest moment îl analizează "pentru a decide oportunitatea promulgării sale".
UPDATE Klaus Iohannis: Vă mulţumesc pentru invitaţie, am vizitat muzeul BNR. Aurul rămâne, totuşi, cea mai sclipitoare eră în istoria monetară a României. România a beneficiat de un sistem bancar stabil, solid, iar acesta este în primul rând meritul BNR. În ciuda unei tranziţii sinuoase, BNR a rămas un pilon de stabilitate şi echilibru. România are în faţă un nou context economic. Sunt convins că BNR va rămâne acelaşi factor esenţial în parcursul de modernizare a României. Euro este proiectul politic, economic şi intituţional la care România poate şi trebuie să aspire. Ferestrele de oportunitate există pentu a fi valorifcate. Istoria recentă ne arată că nu ne mai putem permite experimnete economice.
Iohannis, despre Codul Fiscal: Chiar zilele acestea îl analizez, pentru a decide asupra oportunităţii promulgării sale. Nu ştiu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod fiscal ar revoluţiona finanţele României, prin simpla reducere a unor impozite. Cred că n-ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci şi maniera în care se face aceasta. O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanţelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă. În plus, aflaţi totuşi în prag de an electoral, trebuie să înţelegem distanţa dintre tentaţia politică şi realitatea economică.
Situaţia cu care se confruntă Grecia în acest moemnt este una cu adevărat dificlă. Parcă prea des şi parcă prea nedrept problemele Greciei au fost tercute în dreptul monedei europene. Putem spuen că tranziţia economică a fost încheiată, însă asta nu însemană că România a făcut defintiv pasul către economia de piaţă. Cred că a venit vremea reformelor duse până la capăt. România are nevoie de o nouă perspectivă, de un nou model de dezvolatre: unul durabil, construit pe bazele libertăţii economice.
UPDATE Mugur Isărescu: La împlinirea a 150 de ani de naşterea Regelui Ferninad, lecţia de istorie pe care ne-a lăsat-o întemeietorul României Mari trebuie curăţată. BNR consideră că omagierea unei mari pesonalităţi istorice nu este un simplu discurs, ci o obligaţie instituţională. Acum, ca şi în România Regelui Ferninand, ne găsim într-un moment de modernizare a statului.Trebuie să consolidăm statul de drept, avem nevoie de stabilitate macroeconomică. O creştere economică durabilă nu este posibilă fără păstrarea echilibrelor macroeconomice. Între 2000 şi 2008, economia României a crescut atipic. Reversul a fost crearea uneor dezechilibre macroeconimice accentuate. Procesul de ajustare a fost dureros. Ar fi o eroare să ignorăm lecţiile crizei internaţionale, optând pentru măsuri cu consecinţe temporare în schimbul unui substitut pe termen lung. Macrostabilitatea nu este un scop în sine: este baza dezvoltării sustenabile.
UPDATE A fost lansată emisiunea numismatică "150 de ani de la naşterea Regelui Ferdinand", compusă dintr-un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate aniversării.
În memoria Regelui Ferdinand
Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen s-a născut la 12/24 august 1865, la reşedinţa familiei din Sigmaringen, Germania. A urcat pe tronul României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morţii unchiului său, regele Carol I. Ferdinand a domnit alături de Regina Maria, cu care s-a căsătorit în decembrie 1892, nepoată a reginei Victoria, fiică a ducelui Albert de Edinburgh şi a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiică a ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei. Ferdinand I a murit la Sinaia, la 20 iulie 1927, fiind înmormântat la necropola regală de la Curtea de Argeş.