Iohannis, la Festivalul Haferland: România va continua să apere drepturile şi interesele minorităţilor sale

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în cadrul unui festival dedicat culturii săseşti, că războiul de la graniţa creşte aprecierea faţă de moştenirea culturală. Şeful statului a arătat că este necesară o absorbţie adecvată a fondurilor pentru promovarea turismului cultural, aceasta devenind o datorie morală, dar şi că nicio dezbatere nu va putea să deterioreze relaţiile dintre români şi „cei cu care au împărţit vicisitudinile istoriei”.

„Ne aflăm astăzi la a zecea ediţie a acestui Festival care are o contribuţie însemnată la promovarea culturii şi a tradiţiei în Haferland - Ţara Ovăzului şi mă bucur că suntem aici, împreună, pentru a aniversa un deceniu de excelenţă. Felicit organizatorii pentru toate eforturile depuse şi pentru contribuţia esenţială adusă prezervării tradiţiilor şi patrimoniului săsesc! Totodată, îi salut pe toţi cei care an de an se reîntorc aici şi pe cei care au curiozitatea să descopere aceste zone încărcate de istorie şi tradiţii, unde încă se simte farmecul de odinioară”, a spus preşedintele în judeţul Braşov. 

Preşedintele a arătat că „prin proiecte ca cel pe care îl derulaţi, România este cunoscută şi apreciată ca spaţiu al valorificării identităţilor şi al preţuirii relaţiilor interumane, temelii ale dezvoltării durabile”. De asemenea, Iohannis a mai explicat că „războiul dus de Federaţia Rusă în Ucraina şi consecinţele devastatoare ale acestuia, inclusiv asupra zonei de patrimoniu, prin distrugerea instituţiilor culturale şi a monumentelor istorice ucrainene, ne întăresc solidaritatea în jurul valorilor şi principiilor democratice şi ne determină să preţuim mai mult moştenirea istorică şi culturală pe care am primit-o de la înaintaşii noştri”, prin urmare, „autorităţile publice, îndeosebi cele locale, împreună cu cetăţenii trebuie să înţeleagă că au responsabilitatea de a contribui la păstrarea tradiţiilor şi la protejarea autenticităţii peisajului cultural, pentru a oferi viitoarelor generaţii oportunitatea de a-şi cunoaşte, înţelege şi valorifica rădăcinile identitare”. 

„Turismul şi organizarea de evenimente tematice sunt modalităţi excelente de a încuraja şi de a asigura accesul la patrimoniul cultural, iar acest lucru este valabil deopotrivă la nivel naţional şi la nivelul comunităţilor locale. Istoria, tradiţiile şi cultura noastră devin un activ economic esenţial în atragerea de investiţii în momentul în care sunt recunoscute, respectate şi promovate responsabil”, a mai spus şeful statului, arătând că, „de aceea, o absorbţie adecvată a fondurilor destinate promovării turismului cultural, în special cele europene, devine, dincolo de calitatea de obiectiv administrativ, şi o datorie morală şi un act de responsabilitate”. 

Iohannis a mai arătat că, „în România anului 2022, cultura şi tradiţiile minorităţilor naţionale sunt apreciate şi promovate, iar plus-valoarea adusă de acestea este recunoscută de societate. Într-o societate modernă şi democratică, dialogul intercultural este în firescul lucrurilor şi devine sursă a prosperităţii”, iar „România va continua să apere drepturile şi interesele minorităţilor sale şi să depună eforturi pentru a construi o societate cât mai incluzivă şi tolerantă. 

Potrivit preşedintelui, crezul european „Unitate în diversitate!” este întărit de evenimente precum cel la care participăm astăzi. Niciodată, nicio dezbatere nu va putea să înlocuiască şi, cu atât mai puţin, să deterioreze relaţiile armonioase clădite în timp între români şi cei cu care aceştia au împărţit vicisitudinile istoriei şi cu care acum îşi construiesc destinul european. Revenind la evenimentul de astăzi, este lăudabil că Festivalul acordă o importanţă deosebită educaţiei, protecţiei mediului şi sustenabilităţii. În ultima perioadă resimţim din ce în ce mai mult efectele schimbărilor climatice şi este foarte important ca fiecare dintre noi să conştientizeze pericolul pe care îl reprezintă acestea”. 

„Avem responsabilitatea de a ne proteja planeta şi resursele şi de aceea trebuie să dezvoltăm comunităţi sustenabile şi reziliente, cu respect faţă de mediul înconjurător. În acest context, educaţia rămâne cheia unui viitor mai „verde”, a unei societăţi durabile, cu asumare identitară. Mă bucur că Guvernul întreprinde în această perioadă paşi concreţi pentru implementarea proiectului meu de suflet, România Educată. Legile şi normele de aplicare pentru implementarea acestui Proiect trebuie să reflecte nu doar litera, ci şi spiritul său incluziv, în care valorile fundamentale în construcţia şi practicile sistemului de educaţie - sunt respectate”, a mai spus preşedintele amintind de proiectul său de suflet şi explicând că „doar împreună putem construi România Educată de mâine. Aşadar, toată această perioadă de dezbatere publică este esenţială pentru ca, la finalul ei, să nu avem doar un pachet legislativ închegat, ci şi un proiect care  se bucură de o susţinere publică largă”. 

Şeful statului a mai arătat că lumea este în continuă schimbare, iar modul în care ne reconectăm la valorile identitare face parte integrantă din dezvoltarea naţiunii noastre. „Lumea s-a schimbat deja şi continuă să se schimbe accelerat. În era tehnologiei, a obiectivelor „verzi”, a vitezei şi accesului la informaţii, cultura şi tradiţiile ne oferă noi provocări în accesarea şi cunoaşterea acestora. De asemenea, modul în care ne reconectăm la valorile identitare face parte integrantă din dezvoltarea noastră ca naţiune. Comunitatea germană din România şi partenerii de schimburi culturale, economice şi politice din Germania au avut dintotdeauna şi vor continua să aibă un rol activ în susţinerea dezvoltării şi mai profunde a parteneriatului nostru”, a mai susţinut şeful statului, arătând că „de zece ani, Festivalul „Săptămâna Haferland” este un bun exemplu al modului în care pot fi făcute lucrurile, cu multă dăruire, pasiune şi respect pentru tradiţii”.