Iohannis a subliniat susţinerea cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei la UE, în videoconferinţa cu şeful CE

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit în cadrul unei videoconferinţe cu şeful Comisiei Eurpene şi alţi lideri europeni, privind aderarea Ucrainei, Republicii Moldove şi Goergiei la UE. În cadrul discuţiilor, şeful statului a mai atras atenţia la situaţia preţurilor la energie, care rămâne un subiect prioritar, din perspectiva impactului asupra populaţiei, precizând că e nevoie de soluţii la nivel european.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat marţi, 8 martie 2022, la o reuniune de coordonare în format videoconferinţă cu Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi cu Prim-miniştrii Regatului Ţărilor de Jos, Mark Rutte, Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis, Republicii Croaţia, Andrej Plenković şi Republicii Estonia, Kaja Kallas, în pregătirea reuniunii informale a Consiliului European de la Versailles, Republica Franceză, din perioada 10-11 martie 2022, a informat Administraţia Prezidenţială. 

Discuţiile au vizat evoluţiile curente de securitate din Ucraina, eforturile de gestionare şi sprijin a fluxurilor de refugiaţi, măsurile de asistenţă umanitară pentru Ucraina şi Republica Moldova, sancţiunile aplicate Rusiei şi Belarusului şi propuneri de înăsprire a acestora. De asemenea, s-a discutat despre consolidarea dimensiunii de apărare a Uniunii Europene, securitatea energetică, cu accent pe reducerea dependenţelor, diversificarea aprovizionării şi găsirea de soluţii în plan european la creşterea preţurilor la energie. Au mai fost abordate şi propunerile recente în vederea creşterii rezilienţei economiilor europene şi promovarea unui model european de creştere economică, menit să facă faţă provocărilor multiple. 

În cadrul intervenţiei sale, Preşedintele României a susţinut rolul şi impactul pe care unitatea şi coordonarea, nu numai în cadrul Uniunii Europene, dar şi împreună cu Statele Unite ale Americii, NATO şi alţi parteneri strategici, le au în reacţia şi răspunsul rapid  la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi a subliniat importanţa menţinerii cu fermitate a acestora.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat măsurile întreprinse de România în sprijinul Ucrainei, inclusiv decizia ţării noastre de a găzdui un centru logistic pentru coordonarea şi colectarea asistenţei umanitare internaţionale destinate Ucrainei, şi respectiv Republicii Moldova, în curs de operaţionalizare, primul convoi umanitar către Ucraina urmând a fi realizat în următoarele zile.

Totodată, Preşedintele României a subliniat susţinerea de către ţara noastră a cererilor de aderare ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei la familia Uniunii Europene şi importanţa unui mesaj de sprijin la nivel european pentru toate cele trei state.

În contextul discuţiilor privind securitatea energetică, Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit la măsurile pe termen scurt de gestionare a situaţiei actuale,  în ceea ce priveşte aprovizionarea statelor membre, sprijinul acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, dar şi la cele pe termen mediu şi lung, vizând stoparea dependenţei de Rusia şi diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Preşedintele României a evidenţiat rolul asigurării interconectărilor la nivelul statelor membre, menţionând în acest sens interconectorul între Grecia şi Bulgaria şi utilizarea BRUA. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa deosebită a valorificării cât mai bune a potenţialului combustibililor de tranziţie în asigurarea securităţii energetice.

Preşedintele României s-a referit şi la situaţia preţurilor la energie, care rămâne un subiect prioritar, din perspectiva impactului asupra populaţiei, dar şi asupra economiilor în ansamblul lor, fiind nevoie de identificarea, în continuare, a unor soluţii la nivel european care să protejeze consumatorul, precum  şi competitivitatea economică la nivelul UE.

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, de asemenea, necesitatea consolidării sectorului de apărare la nivel european, salutând iniţiativele care sunt menite să crească investiţiile în capabilităţi de apărare şi tehnologii inovative. Totodată, Preşedintele României a anunţat decizia de a creşte cheltuielile în sectorul de apărare la 2,5% din PIB în 2023.