Iohannis a contestat la CCR o lege votată în Parlament care pedepsea incitarea la ură, fără diferenţierea infracţiunilor

Preşedintele Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională legea adoptată de Parlament luna trecută care prevede pedepse de la 6 luni la 3 ani de închisoare sau amendă pentru incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că aceasta face parte dintr-o anumită categorie. Iohannis susţine că legea, adoptată în unanimitate de Parlament, nu este clară.

Iniţiat de Guvern, proiectul de lege, în forma trimisă către Parlament, prevedea:  „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Ulterior, după ce a fost adoptat în această formă de Senat, proiectul a fost modificat la Camera Deputaţilor, unde au fost eliminate categoriile care ar putea fi discriminate, informează Digi24. Astfel, forma trimisă la promulgare prevedea pedeapsă cu închisoare pentru „incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane”.

„În opinia noastră, soluţia legislativă criticată aduce atingere (...) principiului previzibilităţii şi clarităţii normelor”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate a preşedintelui. Klaus Iohannis precizează că legea ar fi trebuit să diferenţieze infracţiunile rasiste şi xenofobe de alte infracţiuni.

„Obiectivul articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI, transpus prin legea criticată, este întocmai să asigure faptul că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a sancţiona cu pedepse penale proporţionale, eficace şi disuasive săvârşirea cu intenţie a faptei ca atare de instigare publică la violenţă împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică. Din această perspectivă, transpunerea în legislaţia internă a articolului 1 alineatul (1) litera (a) din Decizia-cadru 2008/913/JAI - ce prevede ca autorul instigării publice la violenţă să aibă un motiv de discriminare - ar fi presupus cel puţin diferenţierea infracţiunilor rasiste şi xenofobe de alte infracţiuni, aşa cum ar impune transpunerea actului european menţionat.

Or, prin absenţa oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmăreşte - respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică - noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate şi previzibilitate”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.