Iniţiativă depusă de Udrea: Cei care au comis fapte de corupţie şi le denunţă nu sunt pedepsiţi doar dacă fac denunţ în 3 luni

Deputatul Elena Udrea a depus, la Parlament, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului penal, conform căreia cei care au comis fapte de corupţie să fie exoneraţi de pedeapsă doar dacă fac denunţurile în maximum trei luni de la comiterea infracţiunii. În plus, denunţătorilor li se confiscă bunurile obţinute ilegal.

”Făptuitorul care a luat la cunoştintă sau a săvârşit sau a participat la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289-292, 297, 301 nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 3 luni de la data săvârşirii acesteia”, este articolul nou pe care vrea să îl introducă Elena Udrea în Codul penal.
 
Infracţiunile la care face referire articolul sunt: luare şi dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuzul în serviciu şi conflictul de interese.
 
Al doilea alineat al aceluiaşi articol propus de Udrea stabileşte că ”banii, valorile sau orice alte bunuri, care au fost obţinute nelegal de făptuitorul care a efectuat denunţul în condiţiile menţionate la alin. 1 se confiscă obligatoriu, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent"
 
Iniţiativa legislativă abrogă prevederile prin care făptuitorul era exonerat de pedeapsă dacă denunţa fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, fără a exista o limitare în timp.
 
Iniţiativa legislativă aparţine Elenei Udrea şi este semnată de alţi 36 de parlamentari de la PSD şi PNL, de la fostul UNPR şi neafiliaţi.
 
În expunerea de motive, semnatarii arată că ”scandalurile din presă şi din societatea românească tot mai dese, legate de tratamente judiciare discriminatorii aplicate anumitor persoane aflate, teoretic, în aceeaşi situaţie juridică, impun iniţierea acestui proiect de lege menit a asigura o stabilitate şi predictibilitate în ceea ce priveşte efectuarea unei anchete penale, pentru a preveni «furnizarea» de eventuale fapte penale de către cei care se află în situaţia de a fi investigaţi de autorităţile statului şi care încep «să-şi amintească» presupuse fapte petrecute în urmă cu ani de zile, numai pentru a-şi asigura libertatea sau chiar produsul infracţiunii”.  
 
În opinia semnatarilor, ”imunitatea absolută a denunţătorului”, aşa cum a fost reglementate până în prezent, a condus la situaţii absurde, când persoane cercetate penal, pentru diverse infracţiuni, au ajuns să formuleze astfel de sesizări privind presupuse fapte de corupţie petrecute şi cu 10 ani în urmă, ajungând să obţină în acest fel diverse beneficii, ”unele nemeritate şi imoral acordate”, inclusiv păstrarea produsului infracţiunilor, motiv pentru care se impune clarificarea procedurii prin reguli clare stabilite prin lege.