Încă o reformă căreia i se pune cruce: interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri
0PNL şi PSD nu se înţeleg pe tema interzicerii cumulării pensiei cu salariul de stat, un prim pas pentru reforma sistemului de pensii, prin lege fiind permisă şi rămânerea în muncă până la vârsta de 70 de ani, nu până la 65 de ani.
Interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat şi permiterea continuării activităţii până la 70 de ani nu figurează pe agenda comună a Coaliţiei, ca prim pas în reforma sistemului de pensii din România, cu toate că în fostul Executiv al PNL a fost prezentată ca o prioritate. Primul semnal a fost programul de guvernare, unde nu este amintită nici măcar o dată soarta acestei legi, prin care ar fi evitate pensionări la vârste de sub 49, 50 de ani, de obicei în sistemul judiciar sau militar, pentru ca ulterior pensionarii să fie numiţi pe diferite funcţii în aparatul de stat.
Proiectul de lege înaintat de Guvern şi aprobat de Senat este blocat în comisiile de specialitate de la Camera Deputaţilor. Iniţiativa Guvernului a fost văzută ca un prim pas de reformare a sistemului pe pensii, din două motive: i) permitea rămânerea în munca activă, opţional, după 65 de ani, până la 70 de ani, în condiţiile în care în 2028 vor ieşi la pensie femeile din generaţia decreţeilor, iar în 2030, bărbaţii din această generaţie; ii) economii la bugetul de stat, prin plătirea unui singur venit, în special pentru pensionarii speciali, numiţi pe funcţii, deşi au venituri consistente, unii de mii de euro lunar.
„Interzicerea cumului (n.r. – cumulului) de pensie în continuare este un proiect pe care noi îl susţinem pentru că pe de o parte se vorbeşte foarte mult de pensiile speciale, dar toată lumea uită că e o altă formă aici, similară cumulul pensiei cu salariu, şi aici noi susţinem interzicerea acestui lucru”, a precizat preşedintele PNL, Florin Cîţu.
Social-democraţii au fost tranşanţi şi au declarat că din moment ce nu există în programul de guvernare, nici măcar nu au mai fost deschise discuţiile pe subiect, potrivit afirmaţiilor publice ale ministrului Muncii, Marius Budăi. PSD s-a poziţionat împotriva acestui proiect încă de când era la Senat, acolo unde a votat în bloc împotriva lui.
Ciucă scapă
Adoptarea unei asemenea legi l-ar afecta în primul rând pe prim-ministrul Nicolae Ciucă. Fost militar de carieră, Ciucă a încasat, potrivit ultimei declaraţii de avere, nu mai puţin de 215.000 de lei în 2020 (o medie lunară de aproximativ 18.000 de lei), la care s-a adăugat leafa de ministru – 168.000 de lei (medie lunară de 14.000 de lei). Prin urmare, ar trebui să renunţe la unul dintre venituri.
La nivel guvernamental mai sunt şi alte cazuri, cum este cel al lui Aurelian Păduraru, secretar de stat la Ministerul de Interne, sau Corvin Nedelcu, secretar general la Ministerul Mediului. Pensionat la doar 49 de ani şi şase luni şi ajuns la începutul lui 2021 secretar de stat, media lunară a pensiei lui Păduraru a fost de 6.600 de lei, iar din funcţia din Guvern mai încasează circa 10.000 de lei lunar. Secretarul general de la Ministerul Mediului are o pensie de circa 4.000 de lei, în timp ce leafa de angajat este de circa 10.000 de lei.
Pensii de 20.000 de lei
Printre pensionarii speciali care au rezistat schimbărilor de guvernare din ultimii doi ani a fost Gabriela Lenghel, ajunsă la şefia Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu sprijin PMP. Fost procuror timp de 25 de ani, Gabriela Lenghel are o pensie lunară de 22.600 de lei, potrivit ultimei declaraţii de avere. Pe de altă parte, salariul de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost de 8.700 de lei lunar în 2020. Nu în ultimul rând, la şefia Corpului de Control a premierului este un fost judecător, aflat acum la pensie. Potrivit Europa Liberă, doar pensia lunară a lui Silviu Barbu ar ajunge la circa 20.000 de lei, la care se adaugă şi venitul din funcţia ministerială, adică 9.700 de lei lunar.