Încă o povară bugetară. PNL vrea înfiinţarea unei noi instituţii inutile

Zeci de parlamentari PNL, în frunte cu liderii Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, au iniţiat un proiect de lege care prevede înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Competitivitate, o instituţie autonomă, numită de Parlament, care nu face altceva decât să dubleze activitatea altor instituţii.

Consiliul Naţional pentru Competitivitate este denumirea instituţiei pe care liberalii vor să o înfiinţeze. Consiliul este definit ca „organ consultativ de specialialitate al Parlamentului şi al Guvernului“.

Potrivit proiectului de lege, Consiliul Naţional pentru Competitivitate trebuie să fie consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative iniţiate de către Guvern sau a propunerilor legislative înaintate spre dezbatere de deputaţi şi senatori, precum şi a politicilor publice, cu impact asupra competitivităţii naţionale.Consiliul Naţional pentru Competitivitate are obligaţia de a analiza proiectele de acte normative primite şi de a transmite un aviz în maximum 10 zile lucrătoare de la solicitare în cazul proiectelor cu procedură obişnuită şi două zile lucrătoare în cazul proiectelor cu procedură de urgenţă.

Un minister din umbră al celui de Economie

Numai că există deja un alt Consiliu responsabil cu avizarea proiectelor în domeniul economic. Este vorba de Consiliul Economic, cel care a şi avizat negativ propunerea legislativă cu precizarea că „anumite atribuţii ale membrilor Consiliului Naţional pentru Competitivitate se suprapun cu ale altor instituţii“.

Consiliul Naţional pentru Competitivitate ar avea următoarele atribuţii: formulează propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei economice şi sociale şi din domenii care urmăresc creşterea competitivităţii naţionale, inclusiv din domeniul învăţământului şi cercetării, evaluează Strategia Naţională pentru Competitivitate, avizează programele naţionale de investiţii publice şi formulează opinii asupra eficienţei, eficacităţii şi oportunităţii realizării acestora, indiferent de sursa lor de finanţare, naţională sau externă, sau dacă sunt realizate în parteneriat public-privat, transmite semestrial Guvernului şi Parlamentului rapoarte privind evoluţia indicatorilor de competitivitate.

Atribuţiile de mai sus sunt exercitate deja de către Ministerul Economiei, cel care s-a ocupat inclusiv de elaborarea Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2015-2020.

Conducerea, numită politic

Potrivit propunerii legislative, Consiliul este compus din nouă membri cu experienţă în domeniul politicilor microeconomice şi macroeconomice, precum şi sociale, după cum urmează: un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi şase consilieri de competitivitate. Membrii sunt numiţi prin hotărâre a Parlamentului pentur un mandat de cinci ani. Funcţia de preşedinte este asimilată celei de secretar de stat.

Trei dintre membri sunt propuşi de către Academia Română, alţi trei de către Asociaţiile oamenilor de afaceri şi ceilalţi trei din mediul universitar.

România instituţiilor cu carnet de partid

Cel puţin patru proiecte, asumate de PSD sau PNL, prevăd înfiinţarea de noi instituţii susţinute din bugetul de stat în care numirea personalului ţine de factorul politic. Demersul lor creează un cadru favorabil prin care persoanele apropiate de partide pot să acceadă mai uşor la funcţiile publice.

Un proiect tot al PNL vizează înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de Prevenţie în Sănătate (ANPS), care preia din atribuţiile altor instituţii din domeniu şi care urmează să primească bani de la bugetul de stat. Potrivit proiectului de lege, Agenţia este o structură autonomă care va prelua toate atribuţiile şi prerogativele Ministerului Sănătăţii, ale Institutului de Sănătate Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii. Potrivit iniţiatorilor, ANPS s-ar ocupa de prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor, prevenirea şi reducerea internărilor evitabile,  educaţia pentru sănătate, fiind responsabilă de  achiziţia de vaccinuri, asigurarea distribuţiei vaccinurilor pe întreg teritoriul României, desfăşurarea campaniilor de vaccinare, dar şi dispunerea de măsuri şi aplicare de sancţiuni pentru cei care nu respectă acţiunile de prevenţie pentru sănătate.

Un al doilea proiect venit tot pe filieră liberală este crearea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate (ANMS), structură care, bineînţeles, ar fi finanţată prin bugetul de stat. Această structură este o instituţie înfiinţată pentru „a identifica şi a propune măsurile cele mai bune şi cost-eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor din sănătate“, dar şi pentru , „evitarea influenţelor nefaste ale politicului şi ale intereselor private  în managementul sistemului de sănătate“, potrivit proiectului de lege depus de senatorul Valeriu Todirascşu, parlamentar  al afiliat grupului liberal.  Todiraşcu contrazice teză ţinerii la distanţa a factorului politic de instituţie, în momentul în care susţine varianta numirii preşedintelui de Senat, cu un mandat pe patru ani, în urma unui concurs organizat de Consiliul Naţional de Sănătate.

Nici PSD-ul nu s-a lăsat mai prejos şi a propus două proiecte de lege care au în vedere apariţia unor instituţii sau departamente unde îşi pot găsi locul şi persoane din anturajul partidelor.  Liviu Dragnea vrea înfiinţarea Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi a Toleranţei care se va afla în subordinea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Pe de altă parte, PSD-ul solicită şi înfiinţarea unei instituţii care asigure pregătirea personalului implicat în intervenţiile de urgenţă: Institutul Naţional de Pregătire pentru Situaţii de de Urgenţă din România (INPSUR). Motivul invocat este faptul că pregătirea în diverse domenii (sănătate, siguranţă) care ţin de intervenţii de urgenţă, nu este unitară, iar în cazul unor incidente e nevoie de persoane bine pregătite