Video Bolojan și Anastasiu au prezentat dezastrul întreprinderilor publice din România. Care sunt companiile cu cele mai mari pierderi

Prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu susțin marți, 22 iulie, o conferință de presă pe tema reformei companiilor de stat.

Declarațiile viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu:

„Imaginea de ansamblu v-a fost prezentată de domnul prim-ministru. Noi vorbim despre un memorandum care va trece prin Guvern în zilele următoare și care are ca scop instituirea unui grup de lucru interministerial, în vederea eficientizării întreprinderilor publice.

De ce facem eficientizare?

Vrem să avem mai mulți bani la bugetul de stat, vrem să reducem subvențiile și să creștem calitatea serviciilor — așa cum face orice companie privată responsabilă.

Companiile guvernate de stat funcționează în baza Legii 109 privind guvernanța corporativă. Există o instituție creată acum aproximativ doi ani care monitorizează performanța acestor companii — AMEPIP — și are ca obiectiv eficientizarea lor.

Vom modifica legislația, iar de la bun început precizez că orice modificare se va face în consultare cu Comisia Europeană și cu OECD. Deja am făcut pași în acest sens, am obținut o formă de recunoaștere („certificat de bună purtare”) de la OECD și avem jaloane în PNRR pe acest subiect.

Am rămas în urmă cu alte jaloane din PNRR, ceea ce a generat o penalizare de 330 de milioane de euro, iar până la 25 noiembrie trebuie să recuperăm această întârziere.

Prin urmare, facem acest demers nu doar pentru eficientizare, ci și pentru a evita penalitățile.

Voi reveni la măsurile pe care le analizăm în prezent — ele sunt deocamdată propuneri — și vor fi discutate cu Comisia Europeană. Dezbaterile tehnice au început și sunt pe drumul cel bun. Avem semnale că vor fi acceptate, deoarece nu vrem să modificăm esența guvernanței corporative, ci să eficientizăm activitatea ANIPIP și a companiilor de stat din România. Sunt încrezător că aceste măsuri vor fi acceptate atât de Guvern, cât și de Comisia Europeană.

În ultimele 10 zile am făcut progrese privind colectarea și transparentizarea datelor. ANIPIP a finalizat centralizarea acestora și le-a organizat în tabele relevante privind companiile de stat. Mâine, cel târziu poimâine, aceste date vor fi publicate.

Să vedem ce înseamnă întreprinderile publice în România:

• ANIPIP are în vizor 1.326 de întreprinderi publice, dintre care: 1.182 la nivel local 144 la nivel central
• 1.182 la nivel local
• 144 la nivel central

Acestea sunt structurate astfel:

• 376 de societăți pe acțiuni (SA)
• 88 de regii autonome
• 842 de SRL-uri

Dacă triem și extragem doar companiile cu impact real — cele centrale, regii autonome și companiile locale relevante — rămânem cu 315 întreprinderi publice care generează 96% din cifra de afaceri totală.

Din totalul de 256.000 de angajați ai întreprinderilor publice, 173.000 lucrează în aceste 315 companii.

• Din acestea, companiile din top 315 generează 13,6 miliarde lei, adică 96% din venituri

• Subvenții totale: 14 miliarde lei
• Din acestea, companiile din top 315 primesc 13,6 miliarde lei

• Profitul total declarat de toate companiile: 15 miliarde lei
• Dar dacă scădem subvențiile, profitul real al celor 315 este de doar aproximativ 1 miliard lei

• Pierderi totale la nivel național: 2,5 miliarde lei
• 7 companii generează 2 miliarde din aceste pierderi: CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Feroviar SA, Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA.

Aceasta este realitatea în care lucrăm. Avem nevoie de reforme clare, de indicatori de performanță relevanți, de o guvernanță eficientă și de control real asupra cheltuielilor publice. Eficiența acestor companii înseamnă un buget public mai sănătos și servicii mai bune pentru cetățeni.”

În companiile centrale, 354 de poziții din consiliile de administrație sunt provizorii

„În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu știm nimic despre ele. În jur de 250 de companii au venituri 0. 

În jur de 230 de companii sunt în pierdere și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem zone de activitate: apă-canal sunt 236 de companii (jumătate pe profit și cealaltă jumătate nu au declarat veniturile), 146 de companii de salubritate (76 pe profit, 30 pe pierdere, restul nu au declarat), 56 de companii pe transport (41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse).

Avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii și o polarizare importantă: 46% din profituri reprezintă Hidroelectrica. Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care nu avem cifre financiare în acest moment, care fie au un profit mic, fie sunt pe pierdere.

Companiile au obligația să depună date financiare atât la ANAF, cât și la AMEPIP.

Începând de ieri, au început să curgă amenzile. Până acum, AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple.

Ce se întâmplă cu consiliile de administrație?

În companiile centrale, 354 de poziții sunt provizorii, ceea ce reprezintă o problemă pentru statul român, pe care trebuie să o rezolvăm, deoarece avem ținte și jaloane în PNRR. Asta se întâmplă la 59 de companii, iar 309 poziții sunt permanente.

La companiile locale, 493 de poziții sunt provizorii și 1919 poziții sunt permanente”.

Vicepremierul Anastasiu, despre aeroporturile din România

„Avem o problemă legată de performanță. Am luat niște aeroporturi și ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi și am comparat cu România. Din această comparație vedem că la numărul pe care îl avem noi în România, în unele aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. La noi 1.400 de oameni, în alt aeroport 780 de oameni. Asta e o chestiune care ține de performanță, nu numai ce se întâmplă la CA-uri.”

Reducerea numărului din membrii CA-urilor și Consiliile de Supraveghere, printre propuneri

„Măsuri propuse, trec prin câteva din ele. Repet, sunt propuneri: reducerea nr. de membri din CA-uri și din Consiliile de Supraveghere. La regiile autonome maxim 3 membri (din maxim 5), companiile mari (de la 5-7 la 3-5). Reducerea renumerațiilor membrilor din CA-uri, o altă măsură, dar și a directorilor generali. Plafonarea beneficiilor: au existat și există alte beneficii, și nu ne referim la mașină, laptop, telefon, ne referim la plata de cazare, sume oferite pentru plata electricității le plafonăm la maxim 10% din renumerația totală fixă.

Pentru funcționarii publici propunem să poată facă parte dintr-un singur CA. Acum erau două. Avem termen de perscripție pentru AMEPIP le pune și anume de la 6 luni la un an. Mărim termenul de prescripție, adică nu se mai șterg greșelile atât de repede.

Accelerarea reformei companiilor de stat. Acum avem termene destul de largi. Noi propunem acum 3 luni pentru analiză și 3 luni după aceea să înceapă demersurile pentru eficientizare.

„AMEPIP să se concentreze pe cele 315 companii care au cele mai mari cifre de afaceri”

În ceea ce privește AMEPIP: în momentul de față avem împărțite companiile în local și central. Dar există focus special pe cele centrale. Noi propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact și cele cu mai puțin impact. Propuenerea pe care o vom face este ca AMEPIP să se concentreze pe cele 315 companii care au cele mai mari cifre de afaceri.

Compoziția indicatorilor de performanță. Vrem să punem accent pe calitatea serviciilor și să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pentru satisfacția clientului. Propunem criterii mai stricte pentru experți, independenți care fac recrutarea.

Ce urmează? Urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară. Aici am adunat extrem de multe propuneri pentru debirocratizare și în următoarele săptămâni și luni vom veni cu multe propuneri pe această zonă.

Urmează publicarea transparentă a datelor despre companiile de stat. Vom publica lista tuturor subvențiilor, tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Vom termina radiografia pentru a trece la diagnostic.

Ne-am consultat cu extrem de mulți oameni, și din zona publică, și din zona privată. Au fost foarte mulți care au contribuit voluntar la demersul la înțelegere profundă a ceea ce se întâmplă și ce avem de făcut. Am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un consiliul consultativ care rămâne deschis oricăror propuneri care vin din afară. Pentru că au fost dezbateri sau întrebări, o să vreau să vă nominalizez câțiva dintre aceștia. Dacă există vreo suspiciune cu privire la orcare dintre acești oameni, vă rog să ni le dați. Ce facem aici e total transparent. Câteva dintre nume: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Iancu Guda, Anca Grigorescu. Sunt mai multe nume. O să vedeți transparent întreaga listă când o vom definitiva și o vom oficializa. În următoarele zile.”

Ce asigurări dă partenerilor de coaliție, dar și românilor, că de data aceasta respectă și litera și spiritul legii?

În cadrul sesiunii de întrebări, un reporter i-a amintit vicepremierului de o declarație din 2019, făcută după ce Consiliul Concurenței îl acuza de practici anticoncurențiale, în care susținea că a încălcat doar litera legii. Reporterul l-a întrebat ce garanție le oferă partenerilor de coaliție, dar și românilor, că va respecta atât litera, cât și spiritul legii.

„Cu privire la primul punct, dau doar un mic indiciu și mă opresc, că nu face obiectul discuției de astăzi. Conform Legii concurenței, și dacă ești prezent într-o cameră în care se discută anumite lucruri care ar putea să însemne alinierea minții cu privire la a stabili niște tarife în comun, și simpla prezență într-o cameră de acest tip reprezintă încălcarea legii, dacă nu te duci acasă și faci o dezmințire și faci o dezicere...

Deci, ca să înțelegem ce înseamnă spiritul și litera legii. Am mai spus-o și atunci și o spun și acum, a fost cea mai mare nedreptate pe care eu am simțit-o în viața mea, din toate punctele de vedere, dar asta este o chestiune, probabil, subiectivă. Dar cu siguranță am învățat atunci să fiu atent la toate aspectele la care mintea mea, cel puțin, nu se gândea”, a răspuns Anastasiu.

De asemenea, acesta a fost întrebat ce părere are de plângerea penală anunțată de Sorin Grindeanu, care a afirmat că ar exista un grup de lucru la Guvern cu oameni din privat care fac „trafic de influență”.

„Nu, nu mă simt vizat, am vorbit cu domnul Grindeanu, mi-a explicat despre ce este vorba, lucrurile sunt clare, nu va fi vorba despre așa ceva, cel puțin, din ce înțeleg eu astăzi, pentru că nici nu e cazul de așa ceva, acest grup de lucru va fi oficializat atunci când va fi definitivat. Deocamdată au fost doar întrebați niște oameni dacă vor să pună umărul, atât și nimic altceva”, a afirmat vicepremierul.

Ne putem aștepta în perioada următoare la un val de privatizări sau la închideri de companii de stat care nu mai sunt viabile economic?

După ce a declarat că urmează și o serie de măsuri care să facă viața companiilor mai ușoară, vicepremierul a fost întrebat dacă va urma un val de privatizări sau închideri de companii de stat.

„Cred că, în acest moment, este foarte important ca fiecare companie să fie privită separat și să aibă un plan de redresare. Și orice ați spus dumneavoastră mai devreme poate să intre în discuție. Acolo unde există interes strategic al statului român, sunt decizii politice. Acolo unde deciziile pot fi luate la nivelul companiilor, să le ia și să se eficientizeze sub o formă sau alta. Și nu cred că sunt oprite, în acest moment, de nimic în a lua deciziile respective”, a afirmat Anastasiu.

Declarațiile prim-ministrului Ilie Bolojan:

„Un element important al bunei guvernări este gestionarea corectă a companiilor de stat din România. Având în vedere că administrarea acestor companii are un impact economic semnificativ, orice câștig în eficiența lor este un câștig important pentru țara noastră și pentru bugetul de stat. Asta înseamnă că orice reducere a subvențiilor acordate companiilor aflate în dificultate reprezintă o economie, orice creștere a calității serviciilor este un beneficiu suplimentar, iar orice profit rezultat din reducerea cheltuielilor înseamnă impozite în plus pentru bugetul de stat.

Vreau să îi mulțumesc domnului vicepremier Dragoș Anastasiu, care va pregăti modificările legislative la cadrul privind guvernanța corporativă, astfel încât să putem îmbunătăți administrarea companiilor de stat.

Aceste măsuri țin de buna administrare a acestor companii. În primul rând, de asigurarea transparenței. Am convenit ca, în perioada următoare, toate ministerele care au în subordine companii de stat să publice date relevante: cine le administrează, ce câștiguri au și care sunt datele economice ce oferă o imagine fidelă asupra celor care le conduc.

Nu cred că este o rușine pentru cei care conduc aceste companii să își facă veniturile publice – dimpotrivă, este o normalitate.

Un al doilea aspect ține de partea de management al companiilor. Acesta va fi reglementat prin modificări legislative, atât în ceea ce privește reducerea numărului de membri din consiliile de administrație, cât și plafonarea veniturilor. Avem o situație în care, abuzând de prevederi legale și în lipsa unui control riguros, unii membri ai conducerii au trecut de la venituri rezonabile – stabilite inițial la numire – la veniturile maxime posibile, ceea ce a generat nemulțumiri în opinia publică și în ceea ce privește calitatea actului de administrare. Dacă indemnizațiile cresc semnificativ, dar acest lucru nu se reflectă în performanța companiilor, înseamnă că se abuzează de legislația în vigoare.

Un alt element important îl reprezintă indicatorii de performanță. Aceștia vor fi revizuiți de fiecare minister tutelar, astfel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza contractelor actuale sunt relevanți sau superficiali. În multe cazuri, acești indicatori sunt pur și simplu irelevanți. Ori vor fi acceptați noi indicatori de către conducerea companiilor, ori – în cazul în care nu îi acceptă – este clar că există probleme de profesionalism, iar noi vom folosi toate prevederile legale pentru a impune acești indicatori. Iar cei care nu îi acceptă, vor pleca.

Tot ce înseamnă modificări legislative care să întărească aceste mecanisme – inclusiv activitatea ANIPIP – trebuie consolidate, astfel încât până la finalul verii să avem o agenție funcțională. Nu doar pentru că avem un angajament prin PNRR de a respecta anumite standarde, ci mai ales pentru că buna guvernare a companiilor de stat din România este o necesitate. Fiecare leu câștigat prin eficiență este un plus pentru bugetul național.”

Știre inițială Ilie Bolojan va fi marți, din nou, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă în care va vorbi despre reforma companiilor de stat.

Alături de premier va fi prezent și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu,

Potrivit Executivului,  Conferința de presă va fi transmisă LIVE pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.

Guvernul a anunțat deja că va propune modificarea legislației pentru a limita mandatele celor care ocupă funcții de conducere în companiile publice, precum și plafonarea indemnizațiilor acestora la valori rezonabile. De asemenea, vor fi publicate toate datele referitoare la componența conducerii și la indicatorii financiari ai acestor societăți. 

Un alt obiectiv este reducerea pierderilor sau chiar închiderea societăților care înregistrează pierderi timp de mai mulți ani consecutiv. În unele cazuri, a spus Bolojan, sunt mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.

Premierul a anunțat că legislația privind guvernanța acestor companii va fi modificată astfel încât consiliile de administrație să aibă mai puțini membri, iar indemnizațiile acestora să fie plafonate. Totodată, vor fi schimbați și indicatorii de performanță în baza cărora sunt evaluate conducerile.